Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, consideră că cei care ar fi trebuit să demisioneze sau să fie demişi în urma cazului ursului rănit de la Praid sunt responsabilii din Ministerul Mediului, care ştiau de existenţa problemei urşilor din zonă, dar nu au luat nicio măsură.


„Eu cred că soluţiile luate după cazul de la Praid sunt praf în ochi, pentru că dacă cineva trebuia să demisioneze sau trebuia să fie demis, eu cred că sunt reprezentanţii şi factori de răspundere din Ministerul Mediului care au ştiut de problema existentă şi nu au făcut nimic. Pentru că s-au văzut cazul Sibiu, cazul Bistriţa şi alte cazuri, când cineva la nivel local sau judeţean s-a implicat şi s-a trezit cu un dosar penal. Deci, până când legislaţia nu este pusă la punct, până atunci Ministerul Mediului are o răspundere şi domnul ministru să ia nişte măsuri, măsuri pentru care noi, de-a lungul anilor, am făcut propuneri, le are în sertar, numai trebuie să le scoată”, a declarat presei Borboly Csaba.

Afirmaţiile au fost făcute în contextul în care la sediul Consiliului Judeţean din Miercurea Ciuc a avut loc workshopul regional al Platformei Europene privind coexistenţa omului şi a carnivorelor mari, la care au participat factori locali în gestionarea problemei, dar şi specialişti europeni.

Borboly Csaba a pledat pentru debirocratizare şi descentralizare în acest domeniu şi pentru o implicare mai accentuată a Ministerului Mediului în rezolvarea problemei.

„Eu cred că implicarea Ministerului Mediului ar trebui să fie mult mai accentuată, având în vedere că birocratizarea excesivă ne-a adus aici unde suntem, în situaţia actuală, atât viaţa oamenilor, dar am văzut că şi viaţa urşilor este în pericol, pentru că nu se poate continua această politică a struţului cu care s-a comportat Ministerul Mediului şi trebuie descentralizare. (…) Pentru că dacă întotdeauna fugim, după un caz, şi luăm măsuri după evenimentul întâmplat, atunci nu ajungem nicăieri, pentru că şi viaţa omului şi viaţa animalului vor rămâne în pericol. Aşadar, trebuie descentralizare, trebuie prevenţie (…) Aici, în România nu gestionăm bine fondurile, nu sunt aduse aici fondurile, Ministerul Agriculturii nu se implică în niciun fel. În alte ţări, Ministerul Agriculturii atrage fonduri europene pentru prevenţie, pentru compensări şi atunci şi conflictul este mult mai mic şi este acceptabil”, a mai spus Borboly Csaba.

Absenţa reprezentaţilor Ministerului Mediului de la acest workshop a fost comentată şi de specialiştii europeni prezenţi, care consideră că este nevoie de dialog şi de o atitudine proactivă pentru rezolvarea problemei.

Valeria Salvatori, de la Institutul de Ecologie Aplicată (IEA) din Italia, managerul proiectului privind platforme regionale, consideră că situaţia din România, privind conflictele dintre carnivorele mari şi om, stagnează şi că este nevoie de accesarea de fonduri pentru implementarea planului naţional de gestionare a ursului, de implicarea autorităţilor locale în rezolvarea problemei, de simplificarea procedurilor de acordare a compensaţiilor sau a intervenţiilor, în urma pagubelor produse de carnivorele mari

„Avem nevoie de o serie de intervenţii care trebuie armonizate şi întreprinse simultan în diverse sectoare ale societăţii – incluzând aici cercetarea, comunicarea, la diferite nivele (…) Ei trebuie să comunice, să le traducă într-o manieră inteligibilă, pentru că oamenii trebuie să înţeleagă ceea ce se face. Cred că asta este foarte important, la fel de important ca intervenţiile practice. Unde pagubele sunt foarte mari, ele trebuie să fie reduse, dacă accidentele sunt frecvente, ceva trebuie făcut”, a spus Valeria Salvatori.

Jürgen Tack, preşedintele Platformei Europene a Carnivorelor Mari, a arătat că în Harghita a crescut populaţia de urs brun, ceea ce creează probleme locuitorilor şi de aceea trebuie găsită o soluţie, inclusiv folosirea vânătorii pentru limitarea numărului acestor animale.

El a recunoscut că responsabilii guvernului român au absentat sistematic de la întâlnirile platformei şi că este nevoie de un partener de dialog pentru rezolvarea problemelor.

„Bazele platformei s-au pus în România în 2017 şi am avut o colaborare cu cei din Harghita, dar în acelaşi timp trebuie ştiut că reprezentanţii guvernului naţional au absentat sistematic de la aceste întâlniri. Acest lucru generează probleme, pentru că dacă nu ai un partener de discuţie, este foarte dificil să discuţi problemele”, a spus Jürgen Tack.

Coodornatorul platformei regionale Harghita privind conexistenţa dintre on şi carnivorele mari, Demeter Laszlo, a arătat că problematica este una foarte complexă, iar ursul reprezintă şi a reprezentat o valoare imensă şi din punct de vedere economic, dar şi din punct de vedere ecologic şi că interesul comun al vânătorilor, al ecologilor şi al conservaţioniştilor este acela de a menţine o populaţie viabilă, sănătoasă şi, pe cât posibil, cu un nivel de conflicte redus, aspecte care trebuie abordate printr-o strategie bine definită.

„Cred că Ministerul vede problemele, doar că sursele de finanţare sunt limitate şi aceasta înseamnă că spaţiul de mişcare şi finanţare directă este limitat, ceea ce înseamnă că foarte puţine persoane pot să se ocupe în mod profesionist cu acest subiect. O strategie naţională a fost dezvoltată în proiectul Life of Bear şi acest plan de acţiune conţine aproape toate elementele identificate şi la nivel local, şi trebuie implementat. Acum, implementarea înseamnă necesitate de finanţare şi tocmai în acest punct poate să intervină o inovare, dacă împuternicim nivelul local la participarea în rezolvarea problemelor, atunci am identificate imediat o sursă, o resursă uriaşă şi putem să mobilizăm foarte multe resurse la nivel local şi judeţean”, a opinat Demeter Laszlo, scrie Agerpres.