Dintre munţi şi dintre păşunile invadate de verdeaţă din Harghita, treziţi în mijlocul caprelor şi al treburilor care nu se termină niciodată într-o fermă, Gyöngyvér Becze-Máthé şi familia ei plăsmuiesc şi trimit mai departe către pofticioşi delicatese de nepreţuit. Brânza Timian s-a născut dintr-o pasiune pentru alimentaţia bio, iar de acolo până la anteprenoriat nu a mai fost decât… de fapt, au fost mai mulţi paşi. Dar să o luăm pe rând.

„Eu şi familia mea trăim în afara oraşului, între munţi cu păşuni şi aer curat. Suntem înconjuraţi de natură şi apreciem ceea ce ne oferă, astfel încât alimentaţia bio a devenit un subiect foarte important în viaţa noastră. La un moment dat, am aflat despre beneficiile laptelui de capră pentru sănătate, precum şi despre faptul că păşunile noastre, bogate în plante medicinale şi tufişuri, sunt preferate de capre pentru păscut”, povesteşte Gyöngyvér Becze-Máthé, fondatoarea Timian, din Harghita.

Primul pas a fost achiziţia a zece capre, care să asigure resursele de lapte proaspăt pentru familie. Antreprenoarea s-a gândit apoi că ar putea să producă brânzeturi în cantităţi mai mari, astfel că, de la zece, s-a ajuns la o sută de capre, iar mai târziu animalele s-au diversificat. Nimeni din familie nu avea experienţă în muls şi păşunat, astfel că primele încercări nu au fost lipsite de dificultăţi. Producţia în sine a brânzeturilor a fost mai uşor de învăţat.

„Aici mi-am găsit locul. Eu sunt de profesie economist, dar la fermă pot lucra cel mai bine, sunt liniştită, îmi place să observ procesul de prelucrare, să fiu activă în acest proces.” Ferma Timian e aşezată în judeţul Harghita, chiar lângă Miercurea Ciuc, unde zi de zi cei trei angajaţi „descântă” laptele pentru a-l preface în brânzeturi proaspete, caşcaval şi alte specialităţi. Unul dintre ei a beneficiat chiar de o specializare în Franţa, într-o lăptărie ai cărei proprietari se aflau la a opta generaţie, astfel că experienţa lui e unul dintre ingredientele-secrete care stau la baza creării unor reţete gourmet cu influenţe franţuzeşti, dar şi a unora originale, înrădăcinate în cultura harghiteană.

„Am investit minimum 250.000 de euro fonduri proprii în terenul de 38 de hectare, în construcţii, utilaje, animale – capre, vaci, oi. Tot în aceste investiţii este inclusă şi o agropensiune, căreia i-am pus bazele, dar care nu este finalizată încă şi va face parte dintr-un proiect viitor. Pe lângă investiţiile proprii, am accesat şi fonduri nerambursabile”, spune Gyöngyvér Becze-Máthé. La dezvoltarea businessului a contribuit şi ajutorul APIA (Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură).

Astfel, anul trecut, cifra de afaceri generată de brânzeturile Timian a ajuns la 286.300 de lei (62.000 de euro) şi profitul – la 56.700 de lei (12.000 de euro). Iar cifrele sunt în continuă creştere.

Cu noi fonduri nerambursabile – pentru care familia din Harghita a aplicat şi a căror aprobare o aşteaptă – businessul ar urma să se extindă cu un grajd nou, o modernizare a lăptăriei şi deschiderea agropensiunii. După modernizarea lăptăriei, ar urma să fie preluat lapte şi de la animale deţinute de alţi producători şi procesat în vederea obţinerii de brânzeturi.

În prezent, produsele Timian se vând online, în industria HoReCa, în băcănii şi prăvălii cu produse bio sau organice, în reţeaua de magazine Amigo din judeţele Harghita şi Covasna, dar şi companiilor care decid să ofere angajaţilor sau partenerilor pachete gourmet cadou, relatează www.businessmagazin.ro.

„Printre ei se numără aprozarul organic Nasul Roşu şi Băcănia János Bácsi din Bucureşti, Prăvălia Paprika şi Băcănia lui Tomiţă din Braşov, restaurantele Hambar, Gastrolab şi Palatul Suter în Bucureşti, hotelul Privo în Târgu-Mureş”.

Timian vrea să deschidă însă noi uşi, sprijinindu-se şi de semnificaţia culturală pe care o poartă în spate. Timian este numele unei plante specifice păşunilor harghitene şi, totodată, numele pe care fondatorii companiei l-au dat nimfei care constituie logo-ul – aluzie la nimfa care l-a alăptat pe Zeus, reprezentată sub forma unei capre.