În declarația politică rostită în plenul Camerei Deputaților în data de 24 martie 2021, deputatul UDMR de Covasna, Miklós Zoltán a atras atenția asupra amenzilor nejustificate aplicate de unele prefecturi pentru folosirea cu ocazia Zilei Maghiarilor de Pretutindeni din 15 martie a simbolurilor în culorile roșu-alb-verde.

”An de an, data de 15 martie – Ziua Maghiarilor de Pretutindeni – oferă prefecturilor unor județe ocazia să-i amendeze pe acei primari care împodobesc orașele cu drapele, cocarde și inimi în culorile roșu, alb și verde, culori-simbol ale comunității maghiare.

Asemănător cu anii precedenți, și în anul 2021 primarii municipiilor Sfântu Gheorghe și Odorheiu Secuiesc au fost amendați cu 10.000 lei, respectiv 5.000 de lei de către Prefecturile Covasna și Harghita, pe motiv că ar fi încălcat prevederile Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, lege care stipulează faptul că steagurile oficiale ale altor state pot fi arborate numai împreună cu drapelul național.

15 martie marchează data izbucnirii Revoluției din 1848, moment de cotitură al emancipării naționale și este considerată o sărbătoare a întregii națiuni maghiare. În cadrul evenimentelor de comemorare, peste tot în lume comunitatea maghiară folosește simboluri ale națiunii. Culorile roșu, alb și verde îi reprezintă pe maghiari oriunde ar trăi ei.

Subliniez faptul că simbolurile folosite la evenimentele organizate NU reprezintă steagurile oficiale ale Statului Maghiar, fiind lipsite de orice conținut statal. Cocardele, drapelele și inimioarele în culorile roșu, alb și verde reprezintă o modalitate de exprimare a identității etnice, care atestă apartenența comunității maghiare din România la națiunea maghiară, așa cum este cazul culorilor roșu, galben și albastru pentru comunitatea românească.

Astfel, nu putem vorbi de încălcarea legislației naționale. Dimpotrivă, este vorba de aplicarea corectă a Convenției-cadru pentru protecția minorităților la care România este parte, și care prevede că minoritățile naționale au dreptul să-și păstreze elementele esențiale ale identității lor, respectiv religia, limba, tradițiile și patrimoniul lor cultural. În înțelesul Convenției, comunitatea maghiară poate utiliza simbolurile sale naționale în deplinătatea drepturilor conferite de aceasta. Ca argument în favoarea acestei afirmații, adaug faptul că România este singurul stat în care maghiarii care cu ocazia sărbătorilor își afișează culorile naționale specifice sunt sancționați în vreun fel.

Astfel, amenzile repetate aplicate discreționar sunt nejustificate și nu fac altceva decât să perturbe an de an conviețuirea pașnică a membrilor celor două comunități.Mai mult, aplicarea amenzilor este un gest primitiv și destructiv, care contravine de altfel și conținutului mesajelor formulate cu ocazia acestei zile de Președintele și Prim-Ministrul României. Atitudinea agresivă a prefecților și a subprefecților în această materie a contribuit și la intensificarea vocilor naționaliste din ultimii ani, culminată cu intrarea în Parlament a unui partid profund naționalist.

Credem cu tărie că în secolul XXI, conviețuirea pașnică presupune printre altele și respectarea reciprocă a sărbătorilor naționale, inclusiv prin utilizarea liberă și nerestricționată a simbolurilor naționale”, a spus miercuri deputatul UDMR Miklós Zoltán în declarația sa politică.

Trebuie să clarificăm legea drapelului, astfel încât să ne putem folosi simbolurile în mod liber!

Deputatul UDMR, Miklós Zoltán a atras atenția: “Pentru evitarea unor sancționări discreționare și nejustificate și în viitor, este necesară clarificarea legislației cu privire la arborarea drapelului național. Trebuie eliminată neconcordanța dintre lege și normele ei de aplicare astfel ca prefecții să nu mai poată aplica amenzi contravenționale în sarcina acelor primari care, cu ocazia zilei de 15 martie, împodobesc localitățile în culorile națiunii maghiare de pretutindeni.

Legea drapelului prevede că «drapelul statelor străine poate fi arborat numai în cazuri excepționale, numai împreună cu tricolorul românesc”. Metodologia de aplicare a legii prin HG 1157/2001 cu modificările ulterioare afirmă că «Minorităţile etnice – constituite în organizaţii, uniuni sau asociaţii la nivel naţional – pot folosi la acţiunile specifice şi însemnele proprii ». Trebuie să clarificăm că steagul, cocarda, panglica și alte decorațiuni în culorile  roșu-alb-verde folosite de către comunitatea maghiară din România nu reprezintă simboluri ale unui «stat străin», ci simboluri ale comunității maghiare, indiferent de statul unde trăiesc!

Sursa: Realitatea de Covasna