De peste un sfert de veac, judeţele Covasna şi Harghita au devenit gazde primitoare ale unei manifestări ştiinţifice de larg ecou în spaţiul românesc: ‘Sesiunea naţională de comunicări ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie’.
Evenimente de înaltă ţinută ştiinţifică, cu caracter multidisciplinar, ‘cu un coeficient crescut de noutate şi valoare adăugată’, ediţiile anterioare ale Sesiunii naţionale de comunicări ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie, împreună cu manifestările cultural-ştiinţifice organizate în cadrul Zilelor Andrei Şaguna, Zilelor Miron Cristea ş.a., au înscris zona Covasna-Harghita, după cum afirma prof. univ. dr. Ioan Opriş, ‘între centrele intelectuale de rang naţional’.
De-a lungul timpului, a participat la aceste manifestări ‘un puternic corp’ de oameni de ştiinţă şi specialişti, personalităţi ştiinţifice de prestigiu, cercetători remarcabili de la Academia Română şi din zonă, cadre didactice universitare şi locale din învăţământul preuniversitar, arhivişti de la Arhivele Naţionale şi filiale locale judeţene, sociologi, personalităţi clericale, muzeografi şi etnologi de prestigiu. La cele 24 de ediţii, au fost lansate numeroase anuare, reviste şi peste 350 de cărţi, reprezentând cele mai recente apariţii editoriale ale participanţilor la sesiunile ştiinţifice sau ale altor autori de certă valoare în domeniile puse în dezbatere: istorie naţională şi locală, sociologie, etnografie şi folclor, demografie, arhivistică, teologie, literatură şi publicistică.
Ediţia a XXV-a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice ‘Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie’ se va desfăşura la hotel Bradul din Covasna, în zilele de 26-27 septembrie, în organizarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, Centrului Ecleziastic de Documentare ‘Mitropolit Nicolae Colan’, Centrului European de Studii Covasna-Harghita, din subordinea Academiei Române şi a Asociaţiei Ştefadina din Bucureşti, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Liga Cultural Creştină ‘Andrei Şaguna’, Asociaţia GRIT Covasna şi Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului României.
Manifestarea din acest an este dedicată împlinirii a 25 de ani de la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei. Este unanim recunoscut faptul că în cei 25 de ani ai fiinţării sale, Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, păstorită cu har şi vrednicie de Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Ioan, azi Mitropolit al Banatului şi de Preasfinţitul Părinte Andrei, a constituit un stâlp puternic al păstrării şi afirmării credinţei strămoşeşti şi al identităţii româneşti, în spaţiul multietnic şi pluriconfesional din sud-estul Transilvaniei. Prin întreaga sa activitate jertfelnică, din acest sfert de veac de misiune şi slujire pastorală, tânăra Eparhie s-a dovedit a fi un factor catalizator pentru întărirea credinţei în Dumnezeu a românilor din sud-estul Transilvaniei, pentru păstrarea şi dezvoltarea tradiţiilor şi a patrimoniului cultural strămoşesc.
Cu sprijinul şi sub egida Episcopiei, al unor instituţii academice din din întreg spaţiul românesc şi al instituţiilor şi asociaţiilor de cultură din cele două judeţe, în ultimul sfert de veac, s-au întreprins cercetări interdisciplinare asupra istoriei, culturii şi spiritualităţii românilor din Arcul Intracarpatic. Toate aceste cercetări nu ar fi fost posibile fără solidaritatea ziditoare a specialiştilor din întreaga ţară. Numai la cele 24 de ediţii ale Sesiunii Naţionale de comunicări ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie au participat aproape 2.000 de cercetători din domeniul arheologiei, istoriei, etnografiei, teologiei, sociologiei, demografiei, culturii ş.a.
Comunicările, studiile, rapoartele de cercetare, recenziile prezentate, cu aceste ocazii, au fost valorificate ştiinţific, prin publicarea lor în cele 16 numere ale anuarului Angvstia, publicaţie editată de Centrul Ecleziastic de Documentare ‘Mitropolit Nicolae Colan’, împreună cu Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (în perioada 1996-2014) şi în cele cinci ediţii ale anuarului românilor din sud-estul Transilvaniei Acta Carpatica, publicaţie editată de Centrul European de Studii Covasna-Harghita, din subordinea Academiei Române, împreună cu Asociaţia Ştefadina din Bucureşti, cât şi în peste 200 de volume de specialitate, apărute la editurile Eurocarpatica, Grai Românesc şi la celelalte edituri partenere, însumând peste 30.000 de pagini.
Lucrările sesiunii se vor desfăşura în plen şi pe secţiuni: Istorie, Istorie bisericească, Sociologie, Etnografie şi cultură românească, Instituţii şi ong-uri promotoare ale culturii româneşti. La ediţia din acest an a sesiunii participă peste 80 de cercetători, profesori universitari, cercetători, istorici, teologi, sociologi, etnografi, scriitori, muzeografi, arhivişti, profesori, preoţi, oameni de cultură, studenţi, din peste 30 de localităţi, din întreaga ţară (Bucureşti,Tg. Mureş, Cluj, Sibiu, Braşov, Iaşi, Bacău, Timişoara, Arad, Târgovişte, Ploieşti, Aiud, Rădăuţi, Vama Buzăului, Ceraşu, Măieruş ş.a.). Aproape jumătate dintre participanţi sunt doctori şi doctoranzi, în ştiinţe socio-umane.
Peste 30 de conferenţiari au participat la toate cele XXIV de ediţii, sau la cea mai mare parte a acestora, constituind, astfel, o comunitate ştiinţifică stabilă, o adevărată familie de intelectuali uniţi în jurul unui obiectiv generos: cunoaşterea istoriei, culturii şi spiritualităţii românilor din sud-estul Transilvaniei. Un număr de 15 conferenţiari participă pentru prima dată la sesiune, majoritatea dintre ei fiind tineri cercetători, specializaţi în domeniile istoriei, etnografiei, sociologiei şi culturii româneşti.
De remarcat participarea distinşilor istorici, etnografi, sociologi şi arhivişti din cadrul Academiei Oamenilor de Ştiinţă, Asociaţiei Ştefadina, Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, Institutului de Etnografie şi Folclor ‘Constantin Brăiloiu’ al Academiei Române, Institutului de Istorie ‘George Bariţiu’ al Academiei Române din Cluj-Napoca, precum şi din importante muzee, arhive şi asociaţii culturale şi a unor cunoscuţi seniori ai cercetării în domeniul ştiinţelor socio-umane şi istorici militari.
Spre deosebire de ediţiile precedente ale sesiunii, la actuala ediţie a crescut numărul conferenţiarilor din judeţele Covasna şi Harghita, în rândul cărora se află noii doctori în teologie şi istorie, pr. Laurenţiu-Gabriel Panciu din Miercurea Ciuc şi pr. Marius Banciu din Sărămaş, precum şi doctoranzii pr. Elisei Vatamanu din Gheorgheni (întors recent de la o bursă din Germania) şi prof. Florentina Teacă, colaboratoarea Centrului European de Studii Covasna-Harghita.
Din tematica bogată şi diversă a comunicărilor ce vor fi prezentate, se remarcă studiile referitoare la evenimentele istorice din anul 1919, respectiv cele care au avut loc între Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 şi recunoaşterea internaţională a Marii Uniri, prin Tratatul de pace de la Trianon, noi contribuţii documentare referitoare la împlinirea a 75 de ani de la eliberarea nordului Transilvaniei de sub ocupaţia străină, aspecte ale convieţuirii interetnice româno -maghiare, în ultimul secol, împlinirea unui sfert de veac de misiune şi slujire pastorală de către Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, dar şi probleme de actualitate referitoare la: dimensiuni geopolitice ale războiului identitar contemporan; războaie informaţionale, psihologice şi de imagine; ‘Telepoliticianul’ şi manipularea maselor prin presă; provocări ecologice, economice, sociale şi politice în inima Ţării; discriminarea pe criterii etnice a românilor din judeţele Covasna şi Harghita; aspecte privind o metodologie de analiză comparativă etnopolitică – românii din Covasna şi Harghita, românii din Ungaria şi maghiarii din România; populism şi naţionalism versus valorile şi obiectivele Uniunii Europene; minorităţile naţionale din România de azi – drepturi şi oportunităţi; dinamica fluxurilor migratorii în România, în perioada 2015-2018; proiecte ale unor instituţii şi asociaţii culturale pentru afirmarea culturii româneşti, în Arcul Intracarpatic ş.a.
În programul sesiunii va fi prezentată expoziţia foto-documentară Contribuţia învăţământului confesional românesc din Treiscaune la Marea Unire organizată de Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, filmul documentar ‘Tabla Buţii – 1916. Marile Bătălii ale Primului Război Mondial în Carpaţii de Curbură. Teledetecţie şi arheologie aeriană’, proiect realizat de Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, în cadrul programului naţional Centenarul Marii Uniri şi vor fi lansate şi prezentate 15 noi apariţii editoriale, între care volumele ‘Repere identitare româneşti din judeţele Covasna şi Harghita’, ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, de Ioan Lăcătuşu şi Erich Mihail Broanăr, volum apărut cu binecuvântarea PS Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2019, cu sprijinul Guvernului României, prin Secretariatul General al Guvernului şi ‘Profesioniştii noştri 25. Ion Giurcă, un ‘general’ pe frontul istoriografiei militare’, volum îngrijit şi Prefaţă de Vasile Stancu şi Ioan Lăcătuşu, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2019.
Dintre noutăţile ediţiei din acest an a sesiunii, menţionăm: prezentarea volumelor semnate de academicienii Ioan-Aurel Pop şi Marius Porumb din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Ion I. Solcanu, dr. Aurica Ichim şi scriitoarea Catinca Agache din Iaşi, pr. prof. dr. Vasile Oltean din Braşov, cercetătorii Dorel Marc din Tg. Mureş, Zeno Milea din Aiud şi Daniel Hrenciuc din Rădăuţi, prof. Ligia Dalila Ghinea din Sfântu Gheorghe, precum şi standul de cărţi editate de Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului din Bucureşti. O comunicare inedită va prezenta regizoarea Manuela Morar din Cluj (autoarea filmului documentar despre Ip şi Trăznea), despre deportaţii din estul extrem al Siberiei.
Comunicările prezentate vor fi publicate în Acta Carpatica nr. 6/2019. Concluziile desprinse în urma dezbaterilor vor fi centralizate şi grupate tematic şi înaintate, după caz, instituţiilor administraţiei publice centrale şi locale, mediului academic şi mass-media.
Şi-au adus contribuţia la pregătirea sesiunii: unităţile hoteliere Bradul, T.T.S., S.C.T., Montana şi Clermont, pensiunile Colţ de Rai, Casa din parc, hanul Nufărul Reci, formaţia de dansuri Junii Covăsneni şi interpreţii de muzică populară Tudor şi Sânziana Mircea, Daria Muntean.
