Țin lumina stinsă în seara asta. Nu din economie la curent electric, deși, după cum vom vedea, e și asta o opțiune tot mai populară în România, ci pentru că nu am, sincer, ce sărbători.
Am aflat azi că CCR a decis: legea integrității e constituțională, iar Dominic Fritz rămâne fără mandat. O decizie care, formal, ține de literă de lege. Informal, ține de altceva, și aici lucrurile devin interesante. Pentru că, se pare, șefa CCR s-a văzut, discret, cu domnul Bolojan chiar înainte de decizie. Explicația oficială: „a fost administrativ". O întâlnire administrativă, fără agendă, fără proces-verbal, exact în preajma unei decizii care rescrie harta dreptei românești. Aproape la fel de administrativă precum întâlnirile pe care, recunoaște chiar domnul Bolojan, cu o candoare care ar trebui să neliniștească pe oricine, le avea cu judecătorii pe vremea când era președinte de Consiliu Județean la Bihor. Un șef de CJ care discută cu judecători, administrativ, desigur. Aproape la fel de administrativ ca și cum contabilul dumneavoastră ar suna procurorul „doar așa, să vadă ce mai face".
Și atunci, cu tot respectul pentru coincidențe, ne permitem o întrebare: nu cumva Fritz a fost, de fapt, piesa de sacrificat? Un obstacol convenabil eliminat, tocmai când se conturează marele proiect, unirea PNL-ului lui Bolojan cu USR, sub o singură conducere de dreapta. Fritz încurca. Fritz nu mai încurcă.
Între timp, omul din centrul acestei povești, premier demis, fără mandat, dar cu program plin, a fost azi în turneu. Inaugurări, pasaje, cămine studențești. Democrație de proximitate, s-ar zice, dacă nu ar fi și o Dunăre la nivel istoric de scăzut, și reactoare oprite la Cernavodă, și un comitet de criză amânat pentru mâine, pentru că azi domnul premier avea altceva de făcut. Nouă ne spune că facem din țânțar armăsar. Țânțarul, între timp, a oprit o centrală nucleară.
Nu e singur în această frenezie de vizibilitate. Radu Miruță, ministrul Apărării, a descoperit și el rețelele sociale chiar când litoralul e sub alertă de drone. Zâmbete, strângeri de mână, imagini editate cu grijă, genul de conținut care spune „sunt aproape de oameni", dar înseamnă, de fapt, „vreau șefia USR". Așa că întrebarea serii e simplă: dacă Bolojan și Miruță se bat, de fapt, pentru același loc, cine mai conduce, între timp, țara?
Pentru că, în timp ce ei își fac strategia de imagine, românii ne spun altceva. Ne spun că peste 40% din efectivele de animale din ferme au dispărut. Ne spun că nimeni nu le-a rezolvat nimic. Iar domnul Bolojan, cel care ne cere nouă austeritate, ne promite, cu aceeași detașare administrativă, că prețurile vor scădea. Peste doi, trei ani. O veste minunată, pentru cine are răbdarea unui mandat pe care, de altfel, nici nu-l mai are.
Vă mai spunem, în seara asta, și că președintele ar avea deja, se pare, numele viitorului premier. Poate acolo, la Cotroceni, și nu la Bihor, se aprinde, în sfârșit, o lumină adevărată.
Până atunci, la Realitatea PLUS, lumina rămâne stinsă. Exact ca la atâția români care, în seara asta, nu au ce sărbători nici ei, pentru că au facturi de plătit, nu conferințe de presă de dat; pentru că se luptă cu sărăcia și cu prețurile care doar cresc, nu cu strategii de imagine pentru șefia unui partid. Ei nu sunt în campanie. Ei sunt în supraviețuire. Diferența asta, sper, o vede toată lumea.
