DE CE N-A FOST ARESTATĂ FIICA MILIONARULUI IOAN CRIȘAN

Magistrații au făcut, marți, publică motivarea în cazul deciziei luate privind inculpații din dosarul exploziei de la Arad. Laura Crișan și alte două persoane - principalii suspecți în acest dosar - au fost lăsați în libertate, fără nicio măsură preventivă.

Judecătorul care a decis să nu ia nicio măsură în cazul celor 3 inculpați în dosarul exploziei de la Arad și-a explicat gestul prin faptul că în ultimii 3 ani ani Parchetul a obținut aviz pentru mai multe măsuri, inclusiv interceptarea principalilor suspecți și urmărirea lor. În acest moment, probele pe care le-au adunat procurorii nu sunt suficiente - spune instanța - și nici măcar nu pot să fie considerate probe, ci niște indicii, iar "pe baza indiciilor nu se pot lua măsuri preventive". Aceasta este principala argumentație a celor de la instanță care au decis să îi lase în libertate deplină pe fiica lui Ioan Crișan și pe ceilalți doi suspecți, fără nicio măsură preventivă.

"Judecătorul constată că toate acestea reprezintă cel mult indicii, nu probe, iar după trei ani de anchetă probatoriul administrat nu confirmă suspiciunea rezonabilă în sensul comiterii de către inculpați a acestor fapte de o gravitate deosebită. 
Judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții observă că Parchetului i s-au încuviințat solicitările de autorizare a unor metode de supraveghere tehnică încă din iunie 2021, iar judecătorii de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București și ulterior din cadrul Curții de Apel București au încuviințat și au autorizat în decursul celor 3 ani de anchetă
29 măsurile de supraveghere tehnică solicitate, obținerea datelor de trafic și de localizare prelucrate de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice ori furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului, obținerea de date privind situația financiară a unor persoane, obținerea datelor privind tranzacțiile financiare ale unor persoane, percheziții domiciliare, etc. Cu toate acestea, ceea ce se expune în referatul Parchetului constituie, în opinia judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Curții, simple indicii, iar nu probe care să fundamenteze suspiciunea rezonabilă că inculpații ar fi comis faptele de care sunt acuzați și care – în esență – sunt de o gravitate incontestabilă. 

Pentru a formula astfel de acuzații, standardul probatoriu - chiar dacă nu trebuie să fie suficient pentru a formula o acuzație completă - totuși trebuie să fundamenteze suspiciunea din perspectiva unui observator obiectiv că inculpații ar fi comis faptele ce li se impută", se arată în motivarea instanței.

Acest standard probator, însă, nu este atins în prezenta cauză în opinia judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Curții. Este adevărat că au fost investigate foarte multe piste din mai 2021 până în prezent, însă dosarul a fost preluat imediat de Parchetul General, au fost încuviințate și autorizate măsurile de supraveghere tehnică și alte metode speciale de supraveghere și cercetare, iar faptul că există necesitatea identificării autorilor omorului nu echivalează cu obligația judecătorului de a dispune luarea unor măsuri preventive față de persoane cu privire la care nu este fundamentată suspiciunea rezonabilă că ar fi comis faptele de care sunt acuzate. În contextul unei mediatizări a cazului - de altfel de înțeles, având în vederea natura faptelor și ipotezele avansate - este firesc interesul public, dar și al autorităților de a finaliza ancheta penală, de a identifica făptuitorii, însă nu se pot lua măsuri preventive pe simple indicii sau supoziții, indiferent de caracterul stringent al necesității validării unei ipoteze a anchetei.

Faptul că decizia se bazează pe lipsa de probe evidente nu însemnă însă automat că cei trei sunt nevinovați. Ancheta merge mai departe. Procurorul de caz a anunțat că va contesta această decizie.