FCRCHM: În județele Harghita și Covasna am ajuns la un nivel de discriminare nemaiîntâlnit în ceea ce privește vorbitorii de limba română

Președintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș (FCRCHM), Dragoș Burghelia, a declarat vineri, la Universitatea de la Izvoru Mureșului, că în Harghita și Covasna vorbitorii de limbă română sunt discriminați la un nivel „nemaiîntâlnit”, relatează Agerpres.

Burghelia arată că sunt foarte multe evenimente finanțate din bani publici unde nu există afișe sau nu se asigură traducere în limba română.

„Lansăm în mod constant mesaje și semnale de alarmă. În județele Harghita și Covasna am ajuns la un nivel de discriminare în ceea ce privește vorbitorii de limba română, nemaiîntâlnită. Este o situație în care evenimente finanțate în mod direct, cu bani publici, cu bani de la autoritățile locale sau centrale, nu au niciun fel de inscripționare, niciun fel de traducere, niciun fel de dublaj în limba română. Deci, vorbim despre bani, fie că vorbim de ministere sau de autorități locale, unde fiecare cetățean contribuie, să fie discriminat în propria țară să nu aibă acces la aceste informații de interes public”, a declarat Dragoș Burghelia.

Acesta a mai spus că, începând cu anul 2020, și în județul Mureș „situația a intrat pe o pantă descendentă” și urmează traseul județelor Harghita și Covasna.

„Dacă nu se vor lua măsuri concrete, vom ajunge exact în aceeași situație, cu niciun fel de reprezentare politică coerentă, fără niciun fel de putere de reacție, în afară de aceste acțiuni răzlețe ale noastre în instanță și în justiție. Și acești, pur și simplu, transmițători ai ideilor revizioniste vor ajunge să conducă județul în întregime, iar noi să fim din nou tratați ca niște cetățeni de mâna a doua”, a susținut liderul FCRCHM.

El a mai arătat că, în privința învățământului, „se urmărește o segregare constantă și continuă”, care face să trăiască paralel cele două comunități, română și maghiară, să nu ajungă să se cunoască și să se înțeleagă.

Potrivit lui Dragoș Burghelia, se încearcă, din nou, adoptarea steagului județului Harghita, fără ca românii să fie reprezentați pe acesta.

„Noi trebuie să înțelegem, așa doresc ei să ne transmită, că nu avem loc printre ei, suntem tolerați și atât, lucru care este, de-a dreptul, inacceptabil. Și în cazul steagului județului Harghita, pentru că românii nu sunt reprezentați sub nicio o formă, asta trebuie să înțelegeți: un județ din România are steag, își va vota toate formele de simbolistică fără o urmă de identitate românească. Deși noi trăim aici, existăm, încercăm doar să ne facem simțită prezența. Asta e tot ce dorim: să ne fie respectate drepturile și să nu mai existe o discriminare și o discrepanță între românii din Harghita, Covasna, Mureș și un român din Constanța, Slobozia, Medgidia”, a afirmat Dragoș Burghelia.

Acesta a mai arătat că prioritară este identificarea unei strategii naționale pentru această zonă, despre care spune că a fost lăsată de izbeliște timp de 30 ani.

„Aceasta este crunta realitate. Asta se întâmplă după 30 ani în care statul român nu-și exercită autoritatea, suveranitatea, ne trezim cu alte forțe care, desigur, ocupă acest vid administrativ și legislativ, în multe cazuri”, a mai spus liderul FCRCHM.

El a subliniat că Forumul Civic al Românilor din Harghita, Covasna și Mureș „reprezintă principalul senzor civic din această regiune”, care reunește peste 40 de asociații, fundații din toate domeniile și din toate zonele de activitate din cele trei județe și care apără drepturile românilor din cele trei județe.

La lucrările de la Izvoru Mureșului a participat și liderul AUR, George Simion, care a spus că românilor din Harghita, Covasna și Mureș „trebuie să li se respecte dreptul la identitate națională, dreptul la școală, dreptul la a folosi limba română în administrație”.

El a avut și un mesaj către cetățenii maghiari, reclamând „o politică segregaționistă dusă intenționat” în Harghita, Covasna și Mureș.

„Repet de fiecare dată, pentru că avem o problemă în a găsi un canal de comunicare cu etnicii maghiari care trăiesc în România și care de multe ori sunt lăsați pradă propagandei de vrajbă interetnică promovată de UDMR. Îi iubim pe toți maghiarii care trăiesc în România și sunt cetățeni fideli ai statului român. Nu sunt probleme cu maghiarii care trăiesc în Timișoara, în Arad, în mare parte în Cluj, dar este o problemă cu politica aceasta segregaționistă dusă intenționat, nu doar de guvernul de la Budapesta, ci și de guvernul de la București în Harghita, Covasna și Mureș și mulți dintre cetățenii acestor județe sunt făcuți să urască statul în care trăiesc. (…) Știu că marea majoritate a etnicilor maghiari sunt patrioți români, sunt departe de ideile acestea de separatism etnic și de șovinism și de aceea vrem să îi asigurăm de fiecare dată că suntem alături de ei, că nu vor fi excluși și că vor avea toate drepturile, inclusiv cele naționale de care se bucură toate minoritățile în România”, a spus George Simion.

La rândul său, deputatul AUR, Dan Tanasă, a vorbit despre procesele câștigate în instanță de asociația pe care o conduce, prin care a obligat primari maghiari din zonă să respecte legea legată de arborarea steagurilor sau de folosirea simbolurilor naționale, precum stema României.

„Am înființat în 2014 un ONG cu care am reușit peste 300 de procese împotriva unor instituții publice ale statului român, care nu respectă legea și nu respectă Constituția. (…) Nu eu am dat steagurile Ungariei jos de pe clădiri, le-a dat jos instanța, le-au dat jos judecătorii. (…) Ori în momentul în care tu ai o asociație nonguvernamentală care câștigă peste 300 de procese în instanță, în momentul acela ai o problemă de siguranță națională. Ai dovada indubitabilă a faptului că instituțiile publice ale statului român nu aplică legea uniform și peste tot pe teritoriul statului național, pentru că toate procesele acestea pe care le-am câștigat eu, asociația pe care o conduc, toate erau responsabilitatea prefecților din cele trei județe”, a spus deputatul AUR.

Acesta s-a referit și la decizii date de Consiliul Național pentru Combatere a Discriminării, care dovedeau că „în Harghita, Covasna și Mureș comunitatea discriminată este cea românească”.

El a susținut că în cele trei județe „statul român există doar simbolic” și în zonă „nu se consumă statalitate românească”.

Totodată, Tanasă a spus că problema fundamentală pe care o are statul român și cu care trebuie să se confrunte „este vulnerabilitatea la adresa securității naționale prin prezența UDMR la guvernare și în structurile statului român”.

„Pentru că UDMR are o problemă mare de tot, nu și-a devenit încă loialitatea, cui îi este loială, Ungariei sau României. Nu poate să fie loială în același timp și Ungariei, și României”, a mai declarat Dan Tanasă.

La dezbatere a participat și senatorul AUR de Covasna, Ionuț Neagu, care a făcut referire la o rezoluție a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care dacă s-ar integra în legislația națională, ar permite ca românii numeric minoritari în zonă să primească alocări bugetare și să aibă reprezentare politică.

Cea de a XIX-a ediție a Universității de Vară de la Izvoru Mureșului se desfășoară la Complexul Sportiv Național Izvoru Mureșului și este organizată de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, în parteneriat cu Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni, Centrul European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu Gheorghe și Asociația „Răsăritul Românesc” de la Chișinău.