Bolile cardiovasculare și cerebrovasculare continuă să rămână principala cauză de mortalitate
Institutul Național de Sănătate Publică derulează în luna decembrie o campanie care vizează creșterea gradului de informare și conștientizare privind problematica bolilor cardiovasculare, având ca țintă implicarea activă a fiecărei persoane în deciziile referitoare la menținerea și îmbunătățirea propriei sănătăți.
Grupul bolilor cardiovasculare și cerebro-vasculare include afecțiuni ale inimii, boala vasculară cerebrală și boli ale aparatului circulator. Acestea cuprind toate bolile inimii și ale sistemului circulator, incluzând hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică, insuficiența cardiacă și accidentul vascular cerebral.
INSP subliniază că renunțarea la fumat, reducerea cantității de sare, consumul de fructe și legume în cantitate optimă, activitatea fizică regulată și evitarea consumului excesiv de alcool reduc semnificativ riscul apariției bolilor cardiovasculare.
Potrivit specialiștilor, identificarea persoanelor cu risc crescut cardiovascular permite instituirea unui tratament adecvat precoce. Campania urmărește creșterea nivelului de informare și conștientizare privind factorii de risc metabolici, precum hiperglicemie, dislipidemii, HTA, parametri care reflectă factorii de risc cardiovascular, importanța respectării recomandărilor și tratamentului prescris de medic. Se promovează, totodată, adoptarea unui stil de viață sănătos, de timpuriu, la preșcolari și școlari, comportamentele sanogene formându-se devreme în copilărie.
"Bolile cardiovasculare și cerebrovasculare (BCV) continuă să rămână principala cauză de morbiditate și mortalitate în lume, reprezentând o provocare semnificativă pentru sănătatea publică. La nivel global, se observă o creștere importantă a proporției bolilor cardiovasculare, consecința a îmbătrânirii populației, de la 40% la adulții cu vârste cuprinse între 40 și 59 de ani, la 75% la cei cu vârsta cuprinsă între 60 și 79 de ani și la 86% la cei peste 80 de ani", transmite INSP.
Conform statisticilor, decesele cauzate de bolile cardiovasculare și cerebrovasculare rămân alarmant de ridicate ca număr și se estimează că, la nivel global, în 2030 vor atinge cifra de 23 milioane, deși ratele generale ale mortalității s-au redus în ultimele decenii, indică INSP.
În 2023, în România, au fost înregistrate 600,8 decese prin boli cardiovasculare la 100.000 locuitori, bolile aparatului circulator ocupând primul loc în structura mortalității pe clase de boli la noi în țară. Aproximativ una din două persoane în România a decedat din cauza bolilor aparatului circulator, fiind raportate 43.460 decese prin boală ischemică a inimii și 42.826 decese cauzate de boli cerebro-vasculare în 2023.
Rata standardizată a mortalității prin boli cardiovasculare în România este de 2,5 ori mai mare decât media UE, atrage atenția INSP.
Factorii de risc nemodificabili includ factorii genetici, genul, vârsta și în unele clasificări antecedentele heredo-colaterale.
Factorii de risc modificabili pentru bolile cardiovasculare sunt strâns legați de stilul de viață și de mediul înconjurător și includ consumul de tutun și produse conexe, stresul, tulburările de somn, stilul de viață sedentar, consumul dăunător de alcool și alimentația nesănătoasă. Hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, obezitatea și hipercolesterolemia reprezintă, de asemenea, factori de risc importanți pentru accidentul vascular cerebral (AVC) și infarctul miocardic acut (IMA), explică Institutul Național de Sănătate Publică.
AGERPRES
