Pas istoric pentru autonomia Ținutului Secuiesc

tinutul_secuiescproiect_95132700
Ținutul Secuiesc, alcătuit din județele Covasna, Harghita și Mureș au semnat joi la la Sfântu Gheorghe o declarație de intenție privind elaborarea unui acord de colaborare. Președinții consiliilor județene au semnat acest acord împreună cu viceguvernatorul regiunii autonome Bolzano (Tirolul de Sud) din Italia.
Documentul arată că între regiunea preponderent maghiară din România și regiunea din Italia, în care populația germană este majoritară, există viziuni similare privind înțelegerea culturală, colaborarea dintre minoritate și majoritate, conviețuirea dintre grupurile etnice. Președinții consiliilor județene Covasna, Harghita și Mureș, care alcătuiesc Ținutul Secuiesc, și viceguvernatorul regiunii autonome Bolzano (Tirolul de Sud) din Italia au semnat, joi, la Sfântu Gheorghe o declarație de intenție privind elaborarea unui acord de colaborare, a anunțat agenția ungară de știri MTI.
Declarația de intenție mai stipulează că scopul relațiilor ce urmează să fie stabilite este dezvoltarea economică a ambelor regiuni, precum și schimburi de bune practici în domeniul educației, turismului, agriculturii, a sistemului de asociere, precum și în domeniul mărcilor înregistrate locale și regionale.
Din partea județului Covasna declarația de intenție a fost semnată de Sándor Tamás, din partea Harghitei de Csaba Borboly și din partea Mureșului de Péter Ferenc, iar Tirolul de Sud a fost reprezentat de viceguvernatorul Daniel Alfreider. Potrivit documentului, semnatarii se angajează la elaborarea unui acord care, după aprobarea tuturor autorităților locale și ale celor două state, să fie baza legală a atingerii scopurilor comune și care va contribui la dezvoltarea relațiilor de prietenie dintre popoarele Italiei și României.
Csaba Borboly, președintele CJ Harghita, a apreciat exemplul multilingvismului din Tirolul de Sud. „Și în Ținutul Secuiesc ar fi avantajos dacă și românii ar învăța maghiara”, a spos Borboly și a vorbit despre eforturile pe care le fac elevii maghiari să poată învăța în mod corespunzător limba română. „Nu vom putea să ne învingem unii pe alții. Toată lumea trebuie să înțeleagă asta” – a afirmat politicianul, adăugând că „ar trebui să se ajungă în situația în care și românii din Ținutul Secuiesc să simtă că regiunea e patria lor”.
După 1970, Tirolul de Sud a devenit provincie autonomă teritorial. Viceguvernatorul Daniel Alfreider a declarat că Tirolul de Sud și-a obținut autonomia teritorială după ce cauza a căpătat răsunet internațional și toată lumea și-a dorit o soluție pașnică. El a subliniat că „toate conflictele sunt o pierdere de timp, motiv pentru care trebuie să existe strădanii pentru evitarea lor”. Alfreider consideră că premisa autonomiei este descentralizarea. „Dezvoltarea regiunii devine mai ieftină, dacă despre teme locale decid comunitățile locale, afectate direct de aceste decizii”, a spus Alfreider.
Președintele Consiliului Județean (CJ) Covasna, Sándor Tamás a remarcat că Ținutul Secuiesc este atât ca teritoriu, cât și ca populație de două ori mai mare decât Tirolul de Sud, însă în cele două regiuni raportul majoritate-minoritate, viața de la țară și trecutul istoric sunt asemănătoare. „Pentru Ținutul Secuiesc pacea etnică înfăptuită în Tirolul de Sud este exemplară, iar aceasta a avut drept rezultat și un avânt economic”, a declarat Sándor Tamás, citat de EVZ.
Urmărește știrile Realitatea de Harghita și pe Google News























