Economie· 4 min citire

Cum a reușit o familie din Harghita să pornească de la zero un business de zeci de mii de euro

DSC_0864_web

DSC_0864_web

Realitatea de Harghita
Scris de Realitatea de Harghita Publicat: 19 sept. 2019, 16:58

Dintre munți și dintre pășunile invadate de verdeață din Harghita, treziți în mijlocul caprelor și al treburilor care nu se termină niciodată într-o fermă, Gyöngyvér Becze-Máthé și familia ei plăsmuiesc și trimit mai departe către pofticioși delicatese de neprețuit. Brânza Timian s-a născut dintr-o pasiune pentru alimentația bio, iar de acolo până la anteprenoriat nu a mai fost decât... de fapt, au fost mai mulți pași. Dar să o luăm pe rând.

„Eu și familia mea trăim în afara orașului, între munți cu pășuni și aer curat. Suntem înconjurați de natură și apreciem ceea ce ne oferă, astfel încât alimentația bio a devenit un subiect foarte important în viața noastră. La un moment dat, am aflat despre beneficiile laptelui de capră pentru sănătate, precum și despre faptul că pășunile noastre, bogate în plante medicinale și tufișuri, sunt preferate de capre pentru păscut”, povestește Gyöngyvér Becze-Máthé, fondatoarea Timian, din Harghita.

Primul pas a fost achiziția a zece capre, care să asigure resursele de lapte proaspăt pentru familie. Antreprenoarea s-a gândit apoi că ar putea să producă brânzeturi în cantități mai mari, astfel că, de la zece, s-a ajuns la o sută de capre, iar mai târziu animalele s-au diversificat. Nimeni din familie nu avea experiență în muls și pășunat, astfel că primele încercări nu au fost lipsite de dificultăți. Producția în sine a brânzeturilor a fost mai ușor de învățat.

„Aici mi-am găsit locul. Eu sunt de profesie economist, dar la fermă pot lucra cel mai bine, sunt liniștită, îmi place să observ procesul de prelucrare, să fiu activă în acest proces.” Ferma Timian e așezată în județul Harghita, chiar lângă Miercurea Ciuc, unde zi de zi cei trei angajați „descântă” laptele pentru a-l preface în brânzeturi proaspete, cașcaval și alte specialități. Unul dintre ei a beneficiat chiar de o specializare în Franța, într-o lăptărie ai cărei proprietari se aflau la a opta generație, astfel că experiența lui e unul dintre ingredientele-secrete care stau la baza creării unor rețete gourmet cu influențe franțuzești, dar și a unora originale, înrădăcinate în cultura harghiteană.

„Am investit minimum 250.000 de euro fonduri proprii în terenul de 38 de hectare, în construcții, utilaje, animale – capre, vaci, oi. Tot în aceste investiții este inclusă și o agropensiune, căreia i-am pus bazele, dar care nu este finalizată încă și va face parte dintr-un proiect viitor. Pe lângă investițiile proprii, am accesat și fonduri nerambursabile”, spune Gyöngyvér Becze-Máthé. La dezvoltarea businessului a contribuit și ajutorul APIA (Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură).

Astfel, anul trecut, cifra de afaceri generată de brânzeturile Timian a ajuns la 286.300 de lei (62.000 de euro) și profitul – la 56.700 de lei (12.000 de euro). Iar cifrele sunt în continuă creștere.

Cu noi fonduri nerambursabile – pentru care familia din Harghita a aplicat și a căror aprobare o așteaptă – businessul ar urma să se extindă cu un grajd nou, o modernizare a lăptăriei și deschiderea agropensiunii. După modernizarea lăptăriei, ar urma să fie preluat lapte și de la animale deținute de alți producători și procesat în vederea obținerii de brânzeturi.

În prezent, produsele Timian se vând online, în industria HoReCa, în băcănii și prăvălii cu produse bio sau organice, în rețeaua de magazine Amigo din județele Harghita și Covasna, dar și companiilor care decid să ofere angajaților sau partenerilor pachete gourmet cadou, relatează www.businessmagazin.ro.

„Printre ei se numără aprozarul organic Nasul Roșu și Băcănia János Bácsi din București, Prăvălia Paprika și Băcănia lui Tomiță din Brașov, restaurantele Hambar, Gastrolab și Palatul Suter în București, hotelul Privo în Târgu-Mureș”.

Timian vrea să deschidă însă noi uși, sprijinindu-se și de semnificația culturală pe care o poartă în spate. Timian este numele unei plante specifice pășunilor harghitene și, totodată, numele pe care fondatorii companiei l-au dat nimfei care constituie logo-ul – aluzie la nimfa care l-a alăptat pe Zeus, reprezentată sub forma unei capre.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea de Harghita și pe Google News