De ce se scumpesc carburanții în România când petrolul se ieftinește. Măsura care poate lovi șoferii

Este vorba despre plafonarea adaosului comercial la carburanți, măsură introdusă prin ordonanțe de urgență. Într-o analiză publicată marți, șeful AEI, Dumitru Chisăliță explică de ce o decizie gândită pentru a ține prețurile sub control poate avea efecte diferite în practică.

Petrom a majorat prețurile cu 5 bani pe litru

Dumitru Chisăliță amintește că Petrom a majorat recent prețurile carburanților cu 5 bani pe litru, atât la benzină, cât și la motorină. Analistul spune că, la prima vedere, decizia pare greu de explicat, deoarece principalii indicatori ai pieței nu arătau o presiune evidentă. Cotația petrolului Brent nu oferea un motiv clar pentru scumpire, iar cursul de schimb nu punea presiuni importante pe costurile de import. În acest context, mulți consumatori s-au întrebat de ce cresc prețurile la pompă.

"Recent, Petrom a majorat preţurile carburanţilor cu 5 bani pe litru atât la benzină, cât şi la motorină. La prima vedere, decizia pare greu de înţeles. În perioada respectivă, cotaţia petrolului Brent nu oferea un argument evident pentru o scumpire, iar cursul de schimb nu exercita presiuni semnificative asupra costurilor de import. În lipsa unor explicaţii convingătoare, mulţi consumatori s-au întrebat firesc: de ce cresc preţurile când principalii indicatori ai pieţei nu justifică o astfel de mişcare? Răspunsul s-ar putea afla tocmai într-o măsură guvernamentală care a fost prezentată drept un instrument de protecţie a consumatorilor", arată analistul.

Măsura Guvernului privind adaosul comercial

Prin OUG nr. 19/2026, completată ulterior prin OUG nr. 24/2026, Guvernul a instituit o stare de criză pe piața carburanților. În același timp, a fost impusă plafonarea adaosului comercial la nivelul mediei anului 2025. Măsura a fost prezentată ca un mecanism care ar trebui să reducă prețurile la pompă cu aproximativ 5 - 15 bani pe litru. Totodată, scopul declarat era să fie împiedicate eventualele speculații într-o perioadă de volatilitate internațională.

Dumitru Chisăliță avertizează însă că economia nu funcționează întotdeauna așa cum sunt gândite intențiile politice. În mod normal, atunci când materia primă se ieftinește, concurența ar trebui să ducă și la scăderea prețurilor pentru consumatori. Companiile care reduc mai repede prețurile pot câștiga clienți, iar celelalte sunt obligate să le urmeze. Acesta este mecanismul simplu prin care o piață concurențială ar trebui să funcționeze.

Plafonul poate deveni o țintă pentru companii

Președintele AEI susține că plafonarea adaosului comercial poate schimba modul în care se comportă operatorii din piață. Dacă statul stabilește un nivel maxim permis, acel nivel poate ajunge să fie văzut nu doar ca o limită, ci ca un reper. În loc ca firmele să concureze prin prețuri mai mici, ele pot fi tentate să se apropie de plafonul permis. În acest fel, o măsură gândită să protejeze consumatorul poate ajunge să reducă presiunea concurențială.

"Însă, plafonarea adaosului comercial poate schimba subtil regulile jocului. Atunci când statul stabileşte că adaosul maxim permis este cel practicat în medie în anul precedent, acel plafon încetează să mai fie doar o limită superioară. El poate deveni o referinţă de piaţă, o ţintă spre care operatorii economici tind în mod natural. Orice marjă neutilizată reprezintă profit pierdut, iar orice companie listată la bursă are obligaţia faţă de acţionari să maximizeze profitul în limitele legii", comentează preşedintele AEI.

Paradoxul prețurilor la pompă

Dumitru Chisăliță spune că aici apare un paradox. Dacă prețul petrolului crește, plafonul poate limita marjele și poate proteja consumatorii. Dacă petrolul se ieftinește, companiile nu sunt obligate să transfere integral scăderea către șoferi. "Dacă preţul petrolului creşte, plafonul poate limita extinderea marjelor şi poate proteja consumatorii. Dar dacă preţul petrolului scade, companiile nu sunt obligate să transfere integral această reducere către clientul final. Dimpotrivă, ele pot avea interesul să menţină preţurile suficient de ridicate pentru a conserva adaosul comercial permis de reglementare", explică specialistul.

Analistul susține că un plafon poate deveni, în timp, un prag de referință pentru piață. În loc să fie doar o limită peste care nu se poate trece, el poate influența felul în care se formează prețurile. Companiile pot ajunge să se raporteze la nivelul permis de reglementare, nu neapărat la costurile reale din acel moment. "Este un fenomen cunoscut în teoria economică şi observat în numeroase pieţe reglementate, efect de 'focalizare' a preţurilor în jurul plafonului (a se vedea piaţa gazelor). În loc să stimuleze concurenţa, plafonul ajunge să ofere tuturor participanţilor o indicaţie clară asupra nivelului considerat acceptabil", precizează Chisăliţă.

În cazul României, efectul poate fi mai puternic din cauza structurii pieței carburanților, crede Dumitru Chisăliță. Această piață este dominată de câțiva jucători mari, cu poziții solide. Într-un astfel de sector, comportamentul comercial poate fi mai ușor de anticipat decât într-o piață cu foarte mulți competitori. Din acest motiv, o limită stabilită administrativ poate produce efecte diferite față de cele dintr-o piață cu o concurență mai puternică.

Specialistul atrage însă atenția că nu există, în prezent, dovezi publice care să lege direct majorarea de 5 bani de mecanismul plafonării. Pentru o concluzie sigură ar fi nevoie de date clare despre marjele din 2025, costurile reale din iunie 2026 și modul de calcul folosit de companie. Totuși, din punct de vedere economic, el consideră ipoteza posibilă. Aceasta ar explica o creștere de preț apărută într-un moment în care petrolul și cursul valutar nu indicau o presiune imediată.

"Desigur, trebuie făcută o precizare esenţială. Nu există în prezent dovezi publice că majorarea de 5 bani operată de OMV Petrom în 23 iunie 2026 a fost determinată direct de mecanismul plafonării adaosului comercial. Pentru o asemenea concluzie ar fi necesare date detaliate privind marjele realizate în 2025, costurile efective din iunie 2026 şi modul concret de calcul utilizat de companie. Totuşi, din punct de vedere economic, ipoteza este plauzibilă. Ea explică un fenomen care altfel pare dificil de justificat, creşterea preţurilor într-un context în care nici cotaţia petrolului şi nici cursul valutar nu indicau o presiune imediată asupra costurilor", adaugă specialistul în energie.

Măsurile administrative pot avea efecte ascunse

Dumitru Chisăliță spune că intervențiile statului în formarea prețurilor sunt prezentate, de multe ori, ca soluții simple la probleme complicate. În practică, aceste măsuri pot produce efecte secundare pe care experții le anticipează, dar pe care decidenții nu le acceptă întotdeauna. O regulă gândită să limiteze profiturile excesive poate ajunge să reducă presiunea concurențială. La fel, o măsură menită să ducă la ieftiniri poate încetini chiar procesul de scădere a prețurilor.

Președintele AEI spune că o politică publică nu trebuie judecată doar după intențiile cu care a fost adoptată. Ea trebuie analizată în funcție de rezultatele pe care le produce în realitate. Dacă o măsură ajunge să mențină prețurile mai sus decât ar fi fost într-o piață liberă, consumatorii sunt cei care suportă costul final. "Iar dacă plafonarea adaosului comercial a contribuit, chiar şi indirect, la menţinerea unor preţuri mai ridicate decât cele care ar fi rezultat din concurenţa liberă, atunci avem în faţă încă un exemplu al unei realităţi economice incomode, măsurile administrative pot face bine pe termen scurt, dar costurile ascunse ajung întotdeauna să fie suportate tocmai de consumatorii pe care urmăresc să îi protejeze", a concluzionat preşedintele AEI.