Deficitul de energie provocat de închiderea centralei de la Cernavodă, aproximativ 650 de megawați, reprezentând aproape 10% din consumul național, este compensat prin producția hidroenergetică, eoliană și pe bază de cărbune, precum și prin importuri.
Sistemul energetic național este stabil, după oprirea controlată a Unității 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă, provocată de scăderea debitului Dunării, a anunțat premierul interimar Ilie Bolojan.
Potrivit acestuia, estimările autorităților nu indică riscuri pentru alimentarea cu energie electrică la nivel național.
Deficitul de energie provocat de închiderea centralei de la Cernavodă, aproximativ 650 de megawați, reprezentând aproape 10% din consumul național, este compensat prin producția hidroenergetică, eoliană și pe bază de cărbune, precum și prin importuri.
Măsurile au fost adoptate împreună cu Dispecerul Energetic Național. Premierul le-a mulțumit specialiștilor implicați în menținerea echilibrului sistemului, dar și consumatorilor care și-au redus consumul de electricitate în cursul serii.
Comisia Europeană a fost notificată în legătură cu situația, iar România dispune de o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 de megawați, a precizat șeful Guvernului.
În același timp, Ilie Bolojan a anunțat constituirea unui grup interministerial care va avea ca obiectiv deblocarea proiectului Bala 2. Investiția ar urma să asigure debitul necesar funcționării unităților Centralei Nucleare de la Cernavodă inclusiv în perioadele în care nivelul Dunării scade foarte mult.
Proiectul cuprinde lucrări hidrotehnice și de dragare, precum și intervenții destinate siguranței navigației. Conform datelor prezentate de premier, investiția ar permite creșterea nivelului apei pe Dunărea Veche cu peste un metru și aproape dublarea debitului.
Studiul de fezabilitate a fost început în urmă cu zece ani, iar proiectul are, din 2024, toate avizele și aprobările necesare, inclusiv Hotărârea de Guvern privind indicatorii tehnico-economici. Premierul a criticat faptul că investiția nu a fost considerată prioritară și nu a primit finanțare din partea Ministerului Transporturilor.
Guvernul intenționează să reanalizeze soluțiile tehnice, să actualizeze costurile și să identifice sursele de finanțare. Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați ar urma să organizeze licitația pentru proiectarea și executarea lucrărilor.
Potrivit estimării prezentate de Ilie Bolojan, proiectul ar putea fi finalizat în aproximativ trei ani. Lucrările ar urma să asigure apa de răcire necesară atât reactoarelor 1 și 2, cât și viitoarelor reactoare 3 și 4 ale centralei de la Cernavodă.
Premierul a afirmat că actuala situație este determinată de seceta din bazinul Dunării, dar și de amânarea unor investiții necesare în sectorul energetic. În opinia sa, dacă lucrările pentru creșterea debitului Dunării către Cernavodă ar fi fost realizate la timp, centrala ar fi putut continua să asigure aproape 20% din necesarul de energie al României.
Ilie Bolojan a subliniat că investițiile și politicile publice din energie produc rezultate după mai mulți ani și că siguranța sistemului necesită măsuri pe termen lung, nu doar intervenții pentru gestionarea crizelor imediate.
