PREMIERUL FACE ANUNȚUL ZILEI ÎN DIRECT LA REALITATEA PLUS, DE LA ORA 16. MAI RĂMÂNE SAU NU BOLOJAN LA PALATUL VICTORIA?

Premierul Ilie Bolojan anunță că va ține o conferință de presă, la Guvern, de la ora 16. Șeful Executivului se confruntă cu critici vehemente din toate părțile. Nici poporul nu îl mai vrea la Palatul Victoria, dar nici colegii de Coaliție nu mai sunt mulțumiți cu prezența lui acolo. 

CCR dezbate nouă sesizări care pun sub semnul întrebării măsurile prin care Guvernul Bolojan vrea să reducă deficitul. Dacă legile vor fi declarate neconstituționale, Executivul riscă un eșec major, care s-ar putea finaliza cu pierderea susținerii lui Ilie Bolojan, și o nouă criză politică.

Zi de foc pentru Guvern: măsurile austerității lui Bolojan, pe masa judecătorilor constituționali

Curtea Constituțională a României (CCR) s-a reunit în ședință, miercuri, de la ora 10.00, având pe ordinea de zi mai multe dosare care vizează legile din al doilea pachet de măsuri pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament.

În total, este vorba despre nouă dosare, majoritatea constestațiilor fiind depuse de către AUR, SOS România și POT.

Acestea vizează:

- Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative;

- Legea privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome;

- Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice;

- Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății.

”Analiza proiectelor adoptate prin această procedură abuzivă (asumarea răspunderii - n.r.) arată un tablou alarmant: încălcări constituționale de o gravitate excepțională, un atac sistematic asupra separației puterilor în stat și o tentativă deliberată de concentrare a puterii legislative în mâinile Guvernului”, a transmis AUR, într-un comunicat de presă.

Potrivit documentului citat, ”invocarea «urgenței» pentru justificarea procedurii excepționale reprezintă o minciună instituțională”.

”Probleme precum deficitul bugetar excesiv sau criza din sănătate nu au apărut peste noapte. Ele datează de ani de zile, timp în care guvernele succesive au refuzat să acționeze pe cale democratică. Crearea artificială a urgenței și folosirea ei ca pretext pentru a ocoli Parlamentul reprezintă o fraudă constituțională și o sfidare a principiului bunei-credințe”, se mai arată în comunicatul citat.

Formațiunea speră ca ”judecătorii Curții Constituționale să respingă în integralitate aceste proiecte și să transmită un semnal ferm că democrația românească nu poate fi desființată prin artificii legislative”.

”România nu poate fi împinsă spre autoritarism de un guvern care confundă responsabilitatea cu abuzul de putere”, a mai transmis AUR.

Partidul condus de George Simion a depus și patru moțiuni de cenzură după asumarea răspunderii în Parlament pentru cinci pachete de măsuri, însă acestea nu au trecut de votul parlamentarilor.

Sesizarea depusă de ICCJ

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis, în 4 septembrie, să sesizeze CCR cu privire la legea care modifică regimul pensiilor, decizia fiind luată cu unanimitate. 
 
”Prin votul exprimat, judecătorii instanței supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independența justiției și statutul constituțional al magistraturii. Independența justiției nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiție fundamentală a democrației și a statului de drept”, arăta ICCJ, într-un comunicat de presă.
 
Instanța supremă consideră că legea care modifică pensiile judecătorilor și procurorilor ”încalcă nu mai puțin de 37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale și numeroase principii fundamentale ale statului de drept”.
 
”Principalele motive de neconstituționalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenței justiției, al securității juridice, al legalității și  neretroactivității legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare rațională și obiectivă, nesocotirea unor obligații legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituționale substanțiale referitoare la condițiile în care guvernul își poate asuma răspunderea, precum și a numeroase decizii obligatorii ale Curții Constituționale, cât și normele de tehnică legislativă”, se arăta în documentul citat.

Judecătorii Curții supreme consideră, de asemenea, că ”statutul constituțional al judecătorului, al magistraturii în general, nu este un privilegiu, ci o garanție esențială a statului de drept, a democrației, care nu poate fi desconsiderat”.

Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pentru legea care schimbă condițiile de pensionare în cazul magistraților, una dintre cele cinci legi adoptate prin aceastră procedură.

Legea prevede că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții, se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de  legislația care reglementează sistemul public de pensii și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.