Ziua Imnului Naţional al României a fost marcată, luni, în mai multe municipii din ţară, prin organizarea de ceremonialuri religioase şi militare, dar şi prin intonarea imnului „Deşteaptă-te, române!”, printre acestea s-a aflat și municipiul Miercurea Ciuc.

Subprefectul judeţului Harghita, Petres Sandor, a declarat luni, la ceremonialul dedicat Zilei Imnului României, că imnul este parte a idealurilor şi identităţii poporului român şi reprezintă un îndemn de a menţine starea de veghe necesară păstrării demnităţii naţionale, spiritului de sacrificiu şi solidarităţii civice.

Petres Sandor a vorbit despre istoria imnurilor naţionale şi a Imnului României şi a reamintit că „Deşteaptă-te, române!” a fost interpretat, pentru prima dată, în contextul efervescenţei revoluţionare ce cuprinsese, în 1848, întreaga Europă, devenind un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curaj în momentele cruciale ale istoriei.

„Efectul său asupra stării de spirit a maselor a fost principalul motiv pentru care a fost interzis în timpul regimului comunist, intonarea sau fredonarea lui fiind pedepsită cu ani grei de închisoare. (…) Valoarea sa simbolică se păstrează şi astăzi, fiind un permanent îndemn adresat cetăţenilor României de a menţine starea de veghe necesară păstrării demnităţii naţionale, spiritului de sacrificiu şi solidarităţii civice. Împreună cu drapelul şi stema, imnul este parte a valorilor, a idealurilor şi identităţii poporului român, reprezintă trecutul, prezentul şi viitorul acestei ţări. Fie ca bunul Dumnezeu să ne dea sănătate, putere şi înţelepciune pentru ca, fiecare la locul nostru, prin acţiunile şi viaţa noastră, să contribuim la dăinuirea peste veacuri a imnurilor pe care le cântăm, începând cu imnul României şi terminând cu Simfonia a IX-a de Beethoven, imnul Europei Unite”, a spus subprefectul Petres Sandor, în discursul rostit la ceremonialul care a avut loc la monumentul Ostaşului Român Necunoscut din centrul municipiului Miercurea Ciuc.

Manifestarea a mai cuprins, pe lângă intonarea imnului naţional, o slujbă religioasă şi defilarea Gărzii de Onoare.

La ceremonialul de la Miercurea Ciuc a participat un număr redus de persoane, majoritatea celor prezenţi fiind reprezentanţi ai instituţiilor publice şi structurilor militare, relatează Agerpres.