Camera Deputaţilor dezbate, luni, moţiunea simplă depusă de USR împotriva ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, urmând ca votul final să fie dat în şedinţa de miercuri.
Moţiunea simplă este intitulată „Ministru. Dezastru. Educaţie fără viitor” şi a fost semnată de 52 de deputaţi USR.
Deputaţii USR au susţinut, în moţiune, că Sorin Cîmpeanu este singurul responsabil de „dezastrul învăţământului din România”.
„Sfârşitul de an şcolar este, pentru toţi cei implicaţi în învăţământ, momentul în care tragem linie în catalog. A venit clipa unui bilanţ serios pentru au sector care are acelaşi om la cârmă începând din decembrie 2020. Ministerul Educaţiei a fost condus neperturbat de Sorin Mihai Cîmpeanu. De aceea, domnia sa este singurul responsabil pentru dezastrul în care se afundă învăţământul din România. Nimic nu ne poate şterge din minte momentul în care, cu o indiferenţă asumată, Sorin Cîmpeanu declara public că învăţământul românesc a ajuns la ‘un minim istoric'”, se arată în moţiunea simplă.
Deputaţii USR susţin că Sorin Cîmpeanu „are corigenţe pe linie la toate materiile din portofoliul Ministerului”.
„Aşa cum ştie toată lumea care a trecut prin şcoală, la trei corigenţe rămâi repetent. Ministrul Cîmpeanu nu are o corigenţă, nu are nici trei. Are corigenţe pe linie la toate materiile din portofoliul Ministerului Educaţiei. Cu toate acestea, corigentul Cîmpeanu nu se teme că va fi repetent sau – cine ştie – exmatriculat. De ce? Pentru că, aşa cum s-ar spune în şcoală, are pile la director”, se mai menţionează în text.
În moţiune se arată că ministrul este corigent la alocarea bugetară, bugetul Educaţiei fiind la un minim istoric.
USR susţine că, în 2022, bugetul Educaţiei este 2,28% din PIB, aproape jumătate cât a promis Cîmpeanu în noiembrie 2021.
„Pentru că nu se poate face şcoală în România cu banii ăştia, tot ce face Cîmpeanu este să bage adânc mâna în buzunarele părinţilor şi ale cadrelor didactice. Cîmpeanu este cel responsabil pentru menţinerea educaţiei în zona de subfinanţare conică, pentru că părinţii completează necesarul şcolii cu contribuţii din fondul clasei, iar învăţătorii şi profesorii cumpără deseori materiale didactice pe banii lor, şi aşa puţini”, se mai precizează în document.
