Semnal de alarmă tras de medicii români. Există o creştere a numărului de cazuri de copii cu tuberculoză în 2022, față de 2021. Pentru diagnosticarea corectă a bolii este însă nevoie de investigaţii complexe, care în cazul unui copil se fac ceva mai dificil decât în cazul adulţilor, spun medicii. Complicaţiile pe care boala le poate da sunt însă dintre cele mai severe.

În 2022, au fost înregistrate 327 de cazuri de tuberculoză la copii, faţă de 289 în 2021. În Bucureşti, au fost în 2022 30 de astfel de cazuri, faţă de 18 în 2021.

Managerul Institutului de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta”, medicul Beatrice Mahler, a explicat, pentru News.ro, că această creştere este în paralel cu creşterea numărului de cazuri de tuberculoză la adulţi însă că, în cazul copiilor, este vorba despre o curbă mai scăzută a incidenţei.

Medicul a arătat şi cum anume se pune  diagnosticul în cazul copiilor, subliniind, în context, că este vorba despre o procedură ceva mai dificilă decât în cazul adulţilor.

„Trebuie să ne uităm puţin la ce înseamnă tuberculoza copilului, pentru că vorbim despre o afecţiune la al cărei diagnostic se ajunge de cele mai multe ori prin excludere. Pentru că paleta de simptome pe care copilul cu tuberculoză le are este extrem de variată, tuberculoza copilului este o formă de tuberculoză gravă care înseamnă diseminarea bacilului Koch în tot organismul, el ajunge să dezvolte de multe ori tuberculoză cu localizare multiplă, pulmonară, cerebrală, sistemică, iar diagnosticul este dificil deoarece cantitatea de bacil care se regăseşte în lichidele şi structurile care sunt supuse analizei este extrem de mică şi atunci practic mergem la diagnosticul tuberculozei copilului atunci când ştim că există un adult bolnav de tuberculoză. De cele mai multe ori cam aşa depistăm copiii. 

Sigur, situaţiile în care depistăm copilul cu tuberculoză şi nu avem adultul depistat ţin nu doar de medic sau de reţeaua de pneumoftiziologie, ţin de un complex de factori. Educaţia medicală are un rol extrem de important, familia trebuie atenţionată asupra rolului important pe care îl are un consult medical la un tuşitor adult, mai ales dacă exstă un copil bolnav care intră dintr-o răceală în alta, pentru că aceşti copii, de foarte multe ori, ajung în spitale cu infecţii recurente, vorbesc de copiii sub 5 ani, cu etiologie aparent virală sau bacteriană dar fără depistarea evidentă a unei infecţii sau a unei bacterii pentru că bacilul Koch necesită nişte teste de laborator speciale şi practic diagnosticul este mult amânat, iar adultul din jurul copilului de regulă reprezintă sursa infecţiei”, a explicat Mahler. 

Medicul a arătat, de asemenea, că în prezent există o secţie de pediatrie pentru copilul cu tuberculoză, vorbim despre singura din Bucureşti şi una din puţinele din ţară, la Lacul Bucura. Acolo există 30 de locuri şi deja secţia se pregăteşte să primească primii specialişti în pneumo-pediatrie, o specialitate nouă şi extrem de importantă în gestionarea cazurilor de tuberculoză la copii. 

„Există la Lacul Bucura 30 de paturi pentru copiii cu tuberculoză în acest moment, am redus mult numărul de paturi de tuberculoză şi la copil, cum am făcut-o şi la adult, tocmai pentru că tuberculoza se poate trata în ambulator şi atunci copiii pot să fie şi ei trataţi acasă de către părinţi, acolo unde sunt condiţiile necesare. Mai mult decât atât, poate pentru copil acest lucru este poate şi mai sigur, pentru că nici într-un caz copilul, mai ales copilul mic, nu va face o formă de tuberculoză care să supună pe cei din jur la un risc. 

Copilul cu tuberculoză nu este contagios, el este de regulă victima unui adult bolnav de tuberculoză fie că ştie, fie că nu, şi atunci copilul necesită internare doar atunci când ajunge să facă o formă severă de boală. 

De regulă, diagnosticul tuberculozei la copil este pus de către medicul pediatru şi aşa este normal, este medicul pediatru care tratează copilul, medicul pneumolog intervine doar în zona în care vorbim de tratamentul specific tuberculozei, care prin ordin de ministru, este recomandat de medicul pneumolog, însă eu cred că direcţia de dezvoltare a specialităţii de pneumo-pediatrie, suntem în primii ani în care au reuşit să-şi dea specialitatea primii pneumo-pediatri, va crea condiţiile necesare ca pneumo-pediatrul, care, sigur, în contact cu reţeaua de pneumoftiziologie, să poată să monitorizeze tratamentul acestor copii”, a afirmat medicul.

Cât privește semnele care ar trebui să-i îngrijoreze pe părinţi, vorbim despre infecţii respiratorii repetate, tuse, astenie. 

„Orice copil care are infecţii respiratorii repetate, tuse, o astenie pe care părintele o sesizează la copilul său, trebuie să fie evaluat de un medic pediatru. Nu este normal să nu avem acest consult”, a mai spus Beatrice Mahler. 

Sursa: Realitatea de Realitatea Medicala

Articolul precedentSingurul aliment care se ieftinește în România – Toți retailerii au fost de acord să scadă prețurile cu 20%
Articolul următorPrima instituție de stat care anunță un val de CONCEDIERI MASIVE. Peste 500 de angajați vor fi dați afară – Ce posturi sunt vizate