Sărbătoarea cunoscută și sub numele de Moșii de Sânpetru este o zi în care oamenii au voie să lucreze orice, însă nu au voie să toarcă, fiindcă se spune că astfel se întorc colacii de la morți.
Femeile NU au voie să mănânce mere până în această zi, fiindcă îi mânie pe cei decedați. Doar femeile tinere au voie să mănânce mere după Sfinții Petru și Pavel, în timp ce femeile vârstnice sunt nevoite să aștepte până la Sfântul Ilie. La fel se spune și despre văduve, care vor fi sănătoase dacă nu mănâncă mere până la Sfântul Ilie.
În tradiţia românească, sărbătoarea Sfinţilor Apostoli este cunoscută sub numele de Sânpetru de vară; aceasta marchează miezul verii agrare şi începutul secerişului.
Sânpetru este un personaj îndrăgit în povestirile şi în snoavele populare. În vremuri îndepărtate, când oamenii erau mai religioşi, Sânpetru de vară mergea pe pământ fie singur, fie însoţit de Dumnezeu, era îmbrăcat în straie ţărăneşti, fiind preocupat ca orice gospodar de creşterea vitelor şi, mai ales de pescuit. Sânpetru este un bun sfetnic al lui Dumnezeu, care-l consultă în luarea unor decizii. De aceea, Dumnezeu i-a încredinţat porţile şi cheile Raiului, spune tradiţia. Acolo fiind stăpân peste cămările cereşti, Sfântul Petre hrăneşte animalele sălbatice, mai ales lupii, dar fierbe şi grindina , care se topeşte în bucăţele mici şi nu mai este atât de periculoasă.
– Din această zi, cucul şi privighetorile nu mai cântă.
– În tradiţia populară, până în acestă zi nu se scutură merii; se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei.
– Tot acum, Sânpetru pocneşte din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure.
– Pentru sporul casei şi pentru sănătate, se respectă tradiţia Moşilor de Sânpetru şi se sfinţesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci şi mere acrişoare; apoi, aceste ofrande se împart oamenilor săraci.
– Oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul; tradiţia spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc .
– Dacă tună şi fulgeră în ziua Sfinţilor Apostoli, nucile şi alunele vor fi viermănoase.
– Acum, potrivit tradiţiei populare, se respectă sărbătoarea lupilor: nu se pun capcane şi lupii nu se alungă cu focuri de armă, pentru ca aceste animale sălbatice să fie îmblânzite şi să nu fure vitele din gospodării.
– Se spune ca cine se scoala de dimineata, in fiecare zi de post, ca sa vada rasaritul Constelatiei Closca, va avea tot anul parte de bine si i se vor implini toate dorintele.
– Tot traditia spune ca, pe durata postului, femeile nu au voie sa lucreze in casa pentru ca e vremea cand trec ielele si stramba trupul femeii pe care o gaseste lucrand.
– Tot acum, in zilele de post ale Sampetrului, exista obiceiul ca, la tara, mamele sa lege la gatul fetelor usturoi sau pelin ori sa le puna aceste plante pe talpi, ca atunci cand trec frumoasele, adica ielele, sa nu zapaceasca mintile copilelor.
