Ministerul Mediului: "În România sunt între 7.500 și 8.000 de urși. Cele mai multe probleme, în Brașov, Harghita, Prahova, Argeș, Bacău"

Ministrul Mediului, Tanczos Barna, anunță că din Fondul pentru Mediu vor fi finanțate sisteme de protecție împotriva urșilor, persoanele fizice, asociațiile, persoanele juridice sau instituțiile publice putând beneficia de sume pornind de la 15.000 de lei pentru montarea de garduri electrice în zonele unde animalele își fac apariția frecvent, transmite News.ro.

El a făcut publice, miercuri, datele unui studiu care arată că România are o populație de urs brun cuprinsă între 7.536 și 8.093 de exemplare. În baza ordonanței care prevede posibilitatea intervenției imediate, cifrele oficiale prezentate de minister arată 471 de alungări, 66 de relocări și doar 25 de extrageri în doi ani. Cele mai multe probleme cauzate de urși în ultimii ani au fost în județele Brașov, Harghita, Prahova, Argeș, Bacău.

Ministrul Mediului a făcut publice, miercuri, rezultatele unui studiu, primul de acest fel din ultimii opt ani, care arată că populația de urs brun în România este estimată a fi între 7.536 și 8.093 de exemplare. Densitatea medie este 11 exemplare la 100 de kilometri pătrați. În unele regiuni, densitatea este mult peste densitatea medie, habitatul preferat de populația de urs fiind Curbura Carpaților.

Un studiu realizat în anul 2016 estima minim 5.900 și maximum 6.500 de exemplare de urs la nivel național.

”Din studiu reiese că avem o creștere constantă a populației de urs din România. Fiind un studiu științific, nu este loc de păreri personale. (…) Punctul de vedere al Ministerului Mediului este că o creștere constantă a populației de urs din România generează o creștere constantă a interacțiunilor, a conflictelor om-urs și o creștere constantă a numărului și valorii pagubele generate de această specie. Aceste lucruri se văd din plățile pe care le facem anual, se văd din numărul de dosare de pagubă, din rapoartele făcute împreună cu acelelalte instituții”, a afirmat Tanczos Barna.

El a anunțat că a pregătit un nou Ordin de ministru care va fi semnat până pe 15 mai și care va prevedea cotele de prevenție în cazul populației de urs. Anul trecut, aceste cote au fost de 140 de exemplare, din care în cursul anului au fost recoltate peste 70 de exemplare, numărul crescând la 89 de exemplare până în prezent. Documentul va fi pus curând în consultare publică. Acesta prevede o cotă de prevenție mai mare decât anul trecut, ministrul explicând că această decizie este luată având în vedere creșterea populației de urs.

Tanczos a precizat că vor fi stabilite, la alocarea cotelor de prevenție, criterii precum numărul de atacuri, numărul dosarelor de pagubă, densitatea populației de urs, va fi stabilită o formulă de calcul care va fi aplicată ca atare, pentru a se elimina ”intervenția subiectivă” în alocarea acestor cote de prevenție.

Trofeele foarte valoroase vor fi interzise la scoaterea din țară, se impun raportări periodice din partea Gărzilor Forestiere și prelevare de probe genetice pentru analize care să intre în baza de date, se vor preleva probe parazitologice care vor ajuta la crearea unei imagini de ansamblu cu privire la starea de sănătate a populației de urs, sunt prevederi ale proiectului de ordin.

Din 2016 până în 2022 au fost recoltate 444 de exemplare de urs brun în România.

Ministrul a făcut referire și la rezultatele Ordonanței 81 care permite intervenții imediate în cazul apariției animalelor în zonele locuite de om.

”Ordonanța de Urgență 81, care a fost aspru criticată că va duce la un măcel și va duce la intervenții necontrolate ale omului în populația de urs, își arată efectele benefice: nu există nicio dată care să confirme aceste temeri menționate în perioada respectivă. Nici 5% din intervenții nu sunt de recoltare; avem 25 de extrageri, în doi ani de zile, dint totalul de 500 de intervenții în baza Ordonanței 81. Peste 80% din intervenții sunt intervenții de alungare și undeva la 10% sunt intervenții de relocare. Încă o dată: 471 de alungări, 66 de relocări și doar 25 de extrageri în doi ani de zile pe baza Ordonanței 81, sunt cifre oficiale și demonstrează că această măsură de intervenție imediată a ajutat comunitățile locale. (…) Cred că este unul dintre elementele de succes din pachetul nostru de măsuri”, a precizat ministrul.

Tanczos a făcut publice date legate de județele cu cele mai multe probleme provocate de urs în ultimii patru-cinci ani, fiind vorba despre Brașov, Harghita, Prahova, Argeș, Bacău. Cele mai multe relocări s-au făcut în județul Harghita, mai ales din Băile Tușnad, unde în doi ani toate exemplarele de urs care intrau în oraș au fost relocate. În Harghita și Covasna s-au făcut cele mai multe extrageri imediate, în alte județe fiind raportate câte o extragere în cazul apariției urșilor în zone locuite.

În ultimii 4 ani statul a plătit peste 21 de milioane de lei pentru pagubele făcute de urși.

Ministrul a precizat că, dacă în 2020 și 2021 numărul apelurilor la 112 care sesizau apariția urșilor a crescut, din 2022 numărul acestora a început să scadă.

Conform acestuia, din Fondul de Mediu vor fi finanțate proiecte pentru gestionarea populației de urs, săptămâna viitoare începând înscrierea în program. Vor fi finanțate garduri electrice, beneficiarii putând fi primării, persoane juridice, companii din agricultură, asociații, persoane fizice, instituții publice care au suprafețe ce trebuie protejate de urs.

Pentru persoanele fizice suma maximă care poate fi alocată este de 15.000 de lei, pentru persoane juridice este de 500.000 de lei, iar pentru autorități publice este de un milion de lei. Instituțiile centrale care dețin suprafețe care trebuie protejate pot primi cinci milioane de lei. Anul acesta beneficiarii vor putea instala primele garduri finanțate prin acest program.

Anunțurile au fost făcute în contextul în care ministrul a făcut public stadiul de implementare a Planului național de acțiune cu privire la populația de urs brun, aprobat din 2018.

”Au fost prea puține acțiuni concrete de implementare a acestui plan. Problemele trebuie abordate pe bază științifică și implementate măsurile pe termen mediu-lung. Nu există soluție miraculoasă de azi pe mâine în această problemă, este și motivul pentru care muncim mult și vorbim puțin pe această temă, nu facem conferință de presă zilnic în funcție de presiunea opiniei publice sau în funcție de câte un eveniment”, a afirmat ministrul Mediului.

El a arătat că unul dintre obiectivele planului a fost menținerea stării de conservare favorabilă a populației de urs, România având o obligație în acest sens, iar studiile arară că specia urs brun beneficiază de starea de conservare favorabilă, specia nefiind în pericol.

În ceea ce privește un alt obiectiv, legat de monitorizarea populației de urs brun, ministrul a admis că au existat lacune, din 2016 până în 2022 neexistând monitorizări anuale, la doi sau la cinci ani, făcute în baza unor studii științifice, deși aceste studii erau obligatorii. Procesul de monitorizare a populației de urs a fost reluat din anul 2022, Tanczos arătând că există o ”politică foarte clară” în ceea ce privește metodele prin care populația de urs poate fi monitorizată. Un studiu care arată ”o imagine de moment” a populației de urs din România a fost deja depus la minister, fiind primul astfel de document din anul 2016, a explicat ministrul.

Planul de acțiune și-a propus stabilirea efectivului optim de urs brun, iar Tanczos Barna s-a arătat sceptic cu privire la faptul că cineva în România poate stabili care este populația optimă la nivel național.

”Primul pas pe care trebuia să-l facem a fost cel de restabilire a credibilității statului în acest domeniu. Statul ani de zile nu a acționat, a ieșit din această activitate de management a populației de urs, nu a făcut studiile, nu a plătit compensațiile și a lăsat totul la voia întâmplării, din 2016 până în 2021 aceasta a fost situația. Astăzi putem spune că am plătit toate compensațiile și toate restanțele pe care le-a avut statul român față de cetățenii afectați de atacul de urs, asigurăm un buget suficient de mare anual ca statul să-și recapete credibilitatea din acest punct de vedere. La prevenire, venim cu proiecte concrete”, a spus Tanczos.

Conform acestuia, este în derulare un proiect de monitorizare prin probe genetice a populației de urs, finanțat din fonduri europene, iar în cadrul acestuia au fost prelevate 1.200 de probe genetice din 18.000 stabilite drept țintă.

Tanczos a mai afirmat că managementul populației de urs este ”una dintre cele mai mari provocări” pentru ministerul de resort.