Liderul UDMR, Kelemen Hunor, apreciază că formațiunea sa nu va pierde din trendul votului exprimat în ultimii ani la alegerile locale. În cadrul unui interviu acordat Agepres, politicianul consideră că UDMR va scoate mandate pentru circa 220 de primării, dar și președinția consiliului județean în 4 județe, deși au contracandidați de etnie maghiară, în principalele oareșe controlate de UDMR.

Kelemn Hunor a vorbit și despre relația avută în prezent cu președintele României, Klaus Iohannis, dat fiind că s-au scurs câteva luni de la episodul în care șeful statului i-a acuzat pe social democrați că au pactizat cu maghiarii să le dea Ardealul.

„Acum avem 200 de primari în toată ţara. În total, ţinând cont de istoria alegerilor locale din ultimii 30 de ani, de faptul cum votează oamenii la alegerile locale, putem spune că sunt în jur de 220 şi ceva de primării unde putem câştiga noi alegerile pe acest sistem, pe sistemul actual – alegeri într-un singur tur de scrutin. Dacă noi vom avea 200 de primari, plus – minus, dar să fie plus, spunem că rezultatul nostru este un rezultat bun la alegerile locale din 2020. Cam asta este ţinta. Dacă vom reuşi să câştigăm patru judeţe la nivel de preşedinte de consiliu judeţean, atunci iar spunem că va fi un rezultat bun, chiar foarte bun”, a spus Kelem Hunor pentru Agerpres.

Mai jos, câteva din răspunsurile acordate de liderul UDMR:

Redactor: Este deschisă UDMR la alianţe politice locale post alegeri pentru formarea de majorităţi în Consiliile Judeţene? Există vreo formaţiune cu care nu v-aţi alia niciodată?

Kelemen Hunor: Vor exista alianţe, absolut. Şi noi vom avea nevoie de aliaţi în câteva judeţe şi localităţi şi alţii, deoarece câştigă primarul, dar nu va avea majoritate fără alianţe. Câştigă preşedintele de CJ dar, ca să aibă majoritate, trebuie să facă o alianţă. În mare, se ştie în judeţele unde noi vom fi prezenţi în diferite structuri ale administraţiei locale cam cu cine se poate face alianţă. Dar trebuie să aşteptăm rezultatul votului, fiindcă, dacă a câştigat cineva primăria, nu prea este indicat să faci o majoritate împotriva lui, pentru că nu este în interesul comunităţii locale să ai un primar şi să existe o majoritate care poate impune un viceprimar sau doi viceprimari dacă vorbim de reşedinţă de judeţ. Dar cu ce folos? Asta înseamnă că blochezi şi introduci scandal pentru patru ani de zile şi nu este în folosul comunităţii locale. Aici trebuie să găsim acele echilibre prin care o localitate poate fi condusă şi poate fi dezvoltată şi interesul local trebuie să primeze şi nu altceva. Aşa cum se vede în foarte multe judeţe, în foarte multe localităţi, alianţele vechi vor funcţiona, exista o tradiţie, dar pentru acest lucru trebuie să câştigăm noi sau trebuie să câştige cel cu care suntem în alianţă. Şi probabil că vor fi judeţe unde lucrurile vor fi diferite, fiindcă că nu vor câştiga cei care până acum au condus judeţul sau un municipiu sau o localitate.

Aici lăsam liber colegilor noştri, aproape sută la sută şi, în funcţie de rezultatele alegerilor, fiecare va avea capacitatea şi posibilitatea de a negocia o majoritate, o alianţă. Sigur, vor exista şi excepţii, nu mă pot pronunţa până în 28 septembrie. Sunt formaţiuni politice cu care nu poţi să faci alianţă, dar nu ştim dacă vor câştiga, nu ştim dacă vor intra în structura instituţiilor sau a autorităţilor locale. Până la alegeri, nu putem face speculaţii, până nu avem o bază reală pe care se poate aşeza o discuţie.

Redactor: Care este situaţia la Târgu Mureş? De ce UDMR susţine un candidat independent şi nu are unul propriu?

Kelemen Hunor: Lucrul cel mai important este că este susţinut de târgumureşeni. Acolo este o bătălie foarte interesantă şi chiar o bătălie reală, o campanie foarte intensă. Fostul primar timp de 20 de ani a ţinut Târgu Mureş pe loc – şi dacă ne uităm cum arată Bistriţa, Sibiu, Alba Iulia, nu mai vreau să vorbesc de Cluj sau de Timişoara sau de Oradea. Se vede că Târgu Mureş a pierdut sub Dorin Florea 20 de ani şi stagnează şi a devenit un oraş gri, un oraş unde nu a existat nicio politică coerentă. El nu mai candidează, într-adevăr a pierdut susţinerea târgumureşenilor, a simţit acest lucru şi a renunţat la candidatură. Sper că va câştiga Soos (n.r. – Soos Zoltan) şi va reuşi cu o echipă bună să pună Târgu Mureş pe un alt drum de care au nevoie mureşenii. Sper că aşa se va întâmpla.

Toate oraşele au o miză importantă, fiindcă în toate oraşele importante există competiţie. Începând de la oraşele pe care noi putem să le câştigăm – Sfântul Gheorghe, Târgu Secuiesc, până în Satu Mare, există o competiţie reală. Sunt mai mulţi candidaţi. Deci există o miză pentru fiecare oraş. Acolo unde primarii au avut rezultate, inclusiv în perioada pandemiei – au fost alături de cetăţeni, au ajutat, au organizat în acele condiţii pentru a îmbunătăţi speranţele oamenilor – sunt convins că vor câştiga. Sunt convins că vom câştiga la Satu Mare, la Carei. Şi, venind dinspre Nord-Vest, sunt convins că vom câştiga Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc, Târgu Secuiesc, sper că vom câştiga Târgu Mureş şi multe alte oraşe. Le-am enumerat pe cele mai importante, dar mize există peste tot, fiindcă pentru că există competiţie, există candidaţi peste tot.

Redactor: Cum aţi aprecia votul în localităţile/oraşele cu populaţie preponderent maghiară? Este un vot etnic sau pe proiecte?

Kelemen Hunor: Nu există un răspuns simplu şi unitar la această întrebare, fiindcă de exemplu în secuime, unde sigur că va câştiga un candidat maghiar, nu poţi să spui că nu este etnic, dar e pe proiect, pe om, pe politic. UDMR are candidaţi peste tot, au şi ceilalţi. Mai există şi câţiva candidaţi independenţi şi câteva partide care pe ici pe colo au pus candidaţi maghiari. Este o competiţie unde sunt convins că cel care are proiecte mai bune va câştiga. Votul etnic la alegerile locale nu este atât de pregnant peste tot, cum e la parlamentare, dar nici nu putem spune că nu există.

Dacă vă uitaţi la câteva declaraţii din partea partidelor româneşti, nu toate, unele, şi ale unor politicieni, şi ale unor candidaţi, care spun că trebuie ‘să scoatem UDMR din structura autorităţilor locale, să nu câştige UDMR’, îndeamnă la vot etnic, nu la un vot nici politic, nici pe proiecte. Deci vor fi câteva localităţi, câteva zone, unde votul etnic va fi predominant, dar vor fi şi localităţi unde va câştiga candidatul nostru. Şi nu suntem majoritari nici pe departe şi probabil vor fi câteva localităţi unde va câştiga candidatul unui partid românesc şi nu candidatul nostru, dacă e mai bun. Deci treaba aceasta este foarte foarte nuanţată şi trebuie văzută de la localitate la localitate, de la zonă la zonă. Nu se poate spune că la alegerile locale sută la sută este vot etnic, dar nu se poate spune că nu contează sau că e doar vot politic. Depinde de la zonă la zonă, de la localitate la localitate. Şi aceasta este o abordare realistă, restul sunt poveşti. Eu încerc să am o abordare realistă şi când am ales candidaţii am mers tot pe această logică – să avem oamenii care sunt credibili în comunitatea respectivă, au rezultate sau dacă a venit un candidat nou să aibă proiecte credibile care pot fi puse în practică, care să nu fie populiste şi să nu poată fi realizate niciodată. Şi am încercat să găsim acel candidat care este cunoscut şi respectat în comunitatea respectivă, altfel este exclus să voteze oamenii un candidat despre care ştiu că nici măcar la el în curte nu poate să facă ordine.

Redactor: A existat vreodată sau există la acest moment vreo strategie a UDMR de a atrage şi electorat românesc? Are UDMR şi un proiect naţional, nu doar ţintit pe etnia pe care o reprezintă, în condiţiile în care există candidaţi la locale şi în Bucureşti, de exemplu?

Kelemen Hunor: Sigur că avem. Facem campanie în toate oraşele şi în limba română – la Satu Mare, la Târgu Mureş, la Cluj, la Sf. Gheorghe, la Miercurea Ciuc. Colegii noştri fac peste tot o campanie în aşa fel încât să atragă şi electoratul românesc, aşa cum încearcă să facă şi partidele româneşti. La locale, chiar şi Paşcan are materiale în limba maghiară, fiindcă doreşte să atragă electoratul maghiar. Când e vorba de alegerile locale, dispar acele vehemenţe. Nu mai vorbim de PNL. Rareş Bogdan, scuzaţi-mă că am spus acest nume, nu vreau, un om politic de la PNL vorbeşte lucruri trăznite, dar au candidaţi maghiari şi au foarte foarte multe materiale în limba maghiară. Deci nu se potriveşte mesajul lor naţional cu socoteala locală. Avem, bineînţeles, la nivelul autorităţilor locale, proiecte pentru toţi locuitorii unei localităţi sau ai unui judeţ, la nivel naţional la fel.

Când noi venim la alegerile parlamentare, majoritatea proiectelor noastre, dincolo de problemele specifice pentru comunitatea maghiară, şi care sunt legate de păstrarea identităţii, sunt valabile pentru toată România. Şi aşa trebuie să fie, indiferent că vorbim de economie, de agricultură de infrastructură rutieră, feroviară. Eu vreau autostrăzi care traversează regiunile istorice, fiindcă noi în 100 de ani nu am fost în stare să străpungem Carpaţii măcar cu o singură autostradă, ceea ce înseamnă că nu a existat o gândire strategică sau, dacă a existat, a fost o gândire greşită pe izolarea regiunilor istorice. Deci, din acest punct de vedere, tot ce propunem noi la alegeri sunt proiecte de ţară, inclusiv proiectele specifice comunităţii maghiare, care ţin de identitatea lor, au o acoperire naţională, dacă vreţi, fiindcă înseamnă până la urmă un echilibru între toate comunităţile şi între toate identităţile existente în România. Altfel, nici nu poţi să faci o politică naţională dacă nu te gândeşti la scară naţională.

Redactor: Credeţi că actuala lege electorală ar trebui să sufere modificări? Alegeri locale în două tururi, de exemplu, care ar asigura o reprezentativitate mult mai mare pentru candidatul câştigător?

Kelemen Hunor: Nu, noi nu am susţinut acest lucru, nu îl susţinem în continuare. Noi am spus că alegerile într-un singur tur de scrutin sunt la fel de democratice, la fel de legale şi la fel de legitime ca şi alegerile în două tururi de scrutin. Mai mult, dacă un primar care câştigă cam 20 -30% la alegerile locale în primul tur, dacă am avea alegeri în două tururi şi intră în competiţie în turul doi cu primarul care a câştigat 49 %, se fac nişte alianţe netransparente, se fac nişte promisiuni apocaliptice şi populiste şi eventual va câştiga cel care a avut de fapt 20 % sau 30 %, pentru că de fapt asta este susţinerea lui. Nu creşte legitimitatea, doar se fac înţelegeri care n-au nicio legătură cu interesele locale şi cu dezvoltarea comunităţii respective. Deci nu va fi mai legitim omul, dar va fi obligat din cauza sau datorită, depinde de unde ne uităm, coaliţiei, înţelegerilor subterane, să facă după aceea fel de fel de cedări şi să ia nişte decizii în favoarea celor care l-au susţinut în turul doi. De aceea, eu cred că e bine să lăsăm aşa cum e. Foarte puţine localităţi sunt unde un primar sau un candidat câştigă cu foarte puţine voturi. Noi am făcut la un moment dat un calcul la nivel naţional, când proiectul de lege era în dezbatere şi am demonstrat că marea majoritate a primarilor au câştigat alegerile cu 40,% cu 45%, cu 47 %, nu cu 20%, nu cu 10 %. Astea sunt poveşti de adormit copiii.

Redactor: Aţi solicitat scuze din partea preşedintelui Klaus Iohannis după episodul în care acesta a ieşit în spaţiul public cu expresia „Ionopot kivanok PSD”. Le-aţi primit? A existat vreo discuţie pe acest subiect între dumneavoastră şi şeful statului după moment respectiv?

Kelemen Hunor: Nu, nu am avut nicio discuţie din martie. Ultima dată am vorbit cu şeful statului în luna martie. Acele declaraţii erau inacceptabile, fiindcă nu aveau nicio acoperire cu „furatul Ardealului”. Cum spunea un clasic în viaţă: „Idioţenie”. Cel care spune aşa ceva nu are dreptate, minte, manipulează. Şi a fost şi rămâne în continuare o problemă, fiindcă a venit de la acest nivel. A luat în batjocură limba maghiară, ceea ce iar este inacceptabil. Ne-a făcut pe noi, într-un fel, duşmanii României, ceea ce nu suntem. Nu vrem să furăm Ardealul, nu vrem să facem rău nimănui şi, sigur, a aruncat această sămânţă a urii într-o perioadă când nu era nevoie de aşa ceva, fiindcă lumea era şi este preocupată de altele. Până la urmă, vrei să atragi atenţia de la rezultatele „minunate” ale „guvernului tău”, pot să înţeleg, dar nu cu astfel de chestiuni. Nu poţi ca preşedinte al României, care eşti la vârful ierarhiei statului şi, dincolo de acest lucru, ai şi informaţii dacă se întâmplă ceva, eşti tu responsabil, şi nu poti să faci doar o luptă politică din astfel de teme. Şi s-a demonstrat că nu existau nici informaţii, nu a existat nici măcar o astfel de intenţie. Nu poţi să faci o astfel de declaraţie. N-am avut nicio discuţie cu preşedintele Iohannis din martie. Şi nici scuze n-am auzit.

Redactor: PSD a introdus un amendament la rectificarea bugetară, anume majorarea cu 40% a punctului de pensie. Va susţine UDMR această iniţiativă?

Kelemen Hunor: În primul rând, există o lege. Deci ei nu au introdus ceva nou, ei au spus că există în lege o creştere cu 40%. Legea trebuie respectată şi este responsabilitatea Guvernului să găsească resurse pentru a respecta legea. Sau este responsabilitatea Guvernului de a modifica legea. Nu există altă posibilitate. Noi am fost consecvenţi când a fost vorba de alocaţii pentru creşterea copilului, când a fost vorba de creşterea pensiilor. Nu putem să fim decât consecvenţi şi în 2020, ţinând cont în acelaşi timp că există şi vine o criză. Există deja o criză şi vine o criză economică mai departe în 2021, în 2022. Dar, dacă nu vrei să respecţi legea, tu, ca Guvern, ai posibilitatea să o schimbi, îţi asumi responsabilitatea, răspunderea modificării legii. Nu trebuie să arunci în ograda Parlamentului prin fel de fel de mişcări mai „tehnice”. Politic, spui „nu pot, vreau, nu sunt în stare să fac rost de bani, mă împrumut cu o dobândă mai mare decât toate ţările la un loc adunate”. Poţi să dai mai multe argumente, dar de ce aştepţi de la mine? Să nu fiu consecvent cu mine însumi, nu se poate.

Sursa: Realitatea Din UDMR